Cuprins
- CAPITOLUL I - MARKETING AGROTURISTIC. CONCEPT, IMPORTANTA,
- OBIECTIVE
- 1.1 Marketingul în turism
- 1.1.1 Caracteristicile sectorului turistic
- 1.1.2 Conceptul de marketing turistic
- 1.1.3 Caracteristicile produsului turistic
- 1.1.4 Factorii ce determina evolutia turismului
- 1.1.5 Calitatea potentialului turistic
- 1.2 Turismul si mediul înconjurator
- 1.2.1 Raporturile dintre turism si mediul înconjurator
- 1.2.2 Factorii de degradare a mediului înconjurator si a potentialului turistic
- 1.3 Turismul si protectia mediului înconjurator
- 1.3.1 Actiuni de protectie a mediului înconjurator si a potentialului turistic
- 1.3.2 Turismul “verde” - forma actuala în activitatile turistice
- 1.3.3 Turismul în arii protejate
- 1.4 Conceptul de turism rural si agroturism
- 1.5 Caracteristici ale turismului rural si orizontul sau de dezvoltare
- 1.5.1 Aspecte actuale ale turismului rural românesc
- 1.5.2 Influente ale dezvoltarii turismului rural si eficienta economico-sociala
- 1.6 Dezvoltarea durabila pentru practicarea turismului în parcurile nationale si
- rezervatiile biosferei din România
- 1.6.1 Modul de realizare a turismului durabil în zonele naturale protejate
- 1.6.2 Recomandari generale pentru realizarea uni turism durabil
- 1.6.3 Analiza avantajelor socio-economice ale dezvoltarii turismului în zonele
- naturale protejate
- 1.6.4 Analiza dezavantajelor si efectelor negative ale activitatilor turistice asupra
- parcurilor nationale si a rezervatiilor biosferei
- CAPITOLUL II - ORGANIZAREA TURISMULUI RURAL (AGROTURISMULUI) ÎN
- ROMÂNIA SI CÂTEVA TARI EUROPENE
- 2.1. Functiile spatiului rural definite de Carta Europeana a spatiului rural
- 2.2 Evolutia si organizarea pe plan mondial a activitatilor de turism rural
- (agroturism)
- 2.3. Turismul rural în contextul economic actual
- 2.4. Cerinte si interconditionari în aparitia si formarea turismului rural
- 2.5 Efecte antrenate de turismul rural (agroturism)
- 2.5.1 Avantajele generate de turism pentru zonele rurale
- 2.5.2 Efectele negative ale turismului asupra agriculturii
- 2.5.3 Turismul - element de întretinere si dezvoltare a agriculturii
- 2.6. Turismul si dezvoltarea economica a comunitatilor rurale
- 2.6.1 Agroturismul ca optiune economica
- 2.6.2 Turismul rural (agroturismul) ca factor al dezvoltarii comunitatilor locale
- 2.6.3 Turismul rural (agroturismul) si dezvoltarea economica durabila a
- comunitatilor rurale
- 2.7 Evolutia activitatilor de turism rural (agroturism) în România
- 2.8 Disfunctionalitati în activitatile de turism rural (agroturism) din România
- CAPITOLUL III - PIATA AGROTURISTICA
- 3.1 Definirea si caracteristicile pietei agroturistice
- 3.2 Rolul studierii pietei agroturistice în profil teritorial
- 3.3 Elemente caracteristice în cercetarea teritoriala a pietei agroturistice
- 3.4 Metode cantitative de studiere a pietei agroturistice
- 3.4.1 Analiza statistica a pietei agroturistice teritoriale
- 3.4.2 Metode de estimare (prognoza) a pietei agroturistice
- 3.4.3 Analiza efectului multiplicator
- 3.4.4 Analiza-diagnostic
- 3.4.5 Bilantul teritorial
- 3.4.6 Modelarea
- 3.4.7 Simulare si optimizare
- 3.5 Elemente forte si slabe ce conditioneaza activitatile de agroturism din România
- 3.5.1 Punctele forte
- 3.5.2 Punctele slabe ale agroturismului românesc
- 3.5.3 Factori de influenta
- 3.6 Piata agroturistica si impactul acesteia asupra comunitatilor locale
- CAPITOLUL IV - CEREREA ÎN AGROTURISM
- 4.1 Cererea si consumul turistic (concepte)
- 4.2 Circulatia si fluxurile în agroturism
- 4.3 Metode de cuantificare a cererii agroturistice
- 4.4 Tendinte motivationale în cunoasterea produselor agroalimentare
- specifice zonei
Extras din proiect
1.1 Marketingul în turism
Economia serviciilor, în care se încadreaza si activitatile de turism, constituie un sector productiv, care este caracterizat de unele particularitati care îl disting si are o importanta de prim rang în economiile avansate.
1.1.1 Caracteristicile sectorului turistic
Cele mai importante caracteristici sectorului de servicii în care se încadreaza si activitatile turistice sunt urmatoarele:
- lipsa de materialitate a produselor oferite;
- coincidenta momentului productiv cu acela al consumului;
- situatie concurentiala specifica si regim de preturi adesea controlat de puterile publice;
- fluctuatia cererii, ce se poate verifica pe spatii mici temporale;
- nivelul ridicat al investitiei în capital fix;
- posibilitati reduse de diferentiere, datorita imaterialitatii serviciilor, care exclud posibilitatea de interventie la nivelul elementelor fixe ale produsului (forma, culoare etc.), întrucât produsele de consum se refera la perceptia senzoriala a individului.
Imaterialitatea acestui sector este dominanta în raportul întreprindere-piata. Întreprinderii îi lipsesc multe instrumente de influentare directa a deciziei de cumparare a clientului potential. Pot fi totusi mentionate si anumite elemente putin semnificative:
- lipsa unui obiect materializat care satisface nevoia, amplifica sarcinile agentiilor publicitare în domeniul creativitatii comunicarii publicitare. Agentiile utilizeaza deseori campanii indirecte referitoare la serviciile de promovare, utilizând lideri de opinie sau marturii, pentru a obtine garantarea calitatii si afirmarea existentei unui plus de servicii oferite;
- imaterialitatea serviciului face sa creasca rolul imaginii întreprinderii: pe aceasta se bazeaza perceperea calitatii serviciului de catre clientul potential, care este în totalitate încredintata si subordonata utilizarii serviciului în sine. În acest caz, marketingul nu are nici o capacitate de interventie asupra clientilor potentiali care nu au mai utilizat produsul.
- totodata, imaterialitatea impune o prezentare completa si eficace a gamei de servicii oferite si a flexibilitatii acestora la exigentele individuale ale utilizatorului.
Concomitenta productiei cu consumul face ca utilizatorul sa identifice producatorul cu vânzatorul. Posibilitatile de diferentiere a serviciilor în timpul contactului cu clientela cresc datorita faptului ca interactiunea dintre productie si consum face imposibila distingerea în mod clar de catre utilizator a elementelor care constituie serviciul în sens strict, restrâns si a elementelor aditionale. Calitatea serviciului depinde, de fapt, de o judecata de ansamblu a tuturor prestatiilor obtinute, , iar cele care deriva din contactul personal sunt adeseori singurul spatiu unde, pentru a exprima o parere, utilizatorul nu are nevoie de o pregatire tehnica.
Referitor la caracteristicile economiei serviciilor turistice redate anterior, se pune problema daca strategia organizatorilor de turism si a prestatorilor de servicii turistice în conditiile economiei de piata, respectiv a “pietei cumparatorului”, reprezinta arta de a descoperi noi segmente potentiale din care se recruteaza viitorii cumparatori, patrunderea si consolidarea pozitiilor pe aceste segmente de piata, fara a neglija însa mentinerea pozitiilor si cultivarea acestor pozitii pe segmentele traditionale de piata turistica. Aceasta tendinta se poate continua înca, prin cunoasterea realista si documentata a exigentelor si tendintelor evolutive ale pietei si pe baza lor, orientarea ofertei de produse turistice în concordanta cu dimensiunile si structura cererii, stabilirea unei strategii de preturi si tarife, a unei strategii de distributie etc., utilizarea unor instrumente eficace de promovare a produsului turistic, estimarea posibilitatilor de vânzare în functie de sezonalitate.
1.1.2- Conceptul de produs turistic
Produsul turistic cuprinde un ansamblu de produse si servicii valorificate în cadrul unei ambiante specifice create de factori naturali într-o anumita regiune. Rolul produsului turistic este sa corespunda nevoilor multiple ale turistilor , asigurând un beneficiu pentru organizator, îndeplinind doua functii inseparabile si complementare:
v Functia obiectiva (concreta) – legata de performantele fizice ale produsului;
v Functia subiectiva (psihologica) – determinata de satisfactiile oferite prin consumul produsului turistic;
Produsul turistic rezulta din îmbinarea de bunuri materiale si servicii , oferite de catre personalul turistic si din serviciile adiacente, care, punând în valoare elementele patrimoniului turistic si ale infrastructurii generale si turistice , avantajele cadrului institutional urmaresc satisfacerea unor motivatii specifice si generale ale consumatorilor turistici.
Asigurarea unui produs turistic de calitate necesita punerea în valoare a patrimoniului turistic, prin combinatia factorilor naturali si antropici; a infrastructurii generale , determinata de dezvoltarea economica a zonei de destinatie; a infrastructurii turistice (facilitati de transport, cazare, alimentatie publica, asezaminte de sanatate etc.), precum si de calitatea personalului din turism.
Produsul turistic poate fi alcatuit si pe baza informatiilor prealabile privind:
- Clientela –segmentata în functie de vârsta , profesie, resedinta, venituri, obiceiuri, gusturi turistice etc.
- Concurenta –din necesitatea de adaptare a elementelor ce compun produsul în scopul diferentierii de oferta concurenta si din necesitatea unei promovari optime;
- Resursele turistice existente în zonele de destinatie: naturale, valori culturale, infrastructura, agrement etc.
Componentele fundamentale ale unui produs turistic (care este oferit spre vânzare de turoperatori, printr-o retea de distributie):
a) elemente de atractivitate :climatice, peisagistice, istorice, culturale, servicii turistice- motive puternice de revenire la o destinatie;
b) infrastructura de comunicatii: cai de acces, mijloace de transport, telecomunicatii, servicii de transport- ce pot fi cuprinse în pachetul de servicii
Preview document
Conținut arhivă zip
- Marketing Agroturistic.doc