Marketing Internațional - Raport de Țară - Columbia

Domeniu: Marketing

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 38 în total

Cuvinte : 10159

Mărime: 3.85MB (arhivat)

Publicat de: Faust Octaviu Peter

Puncte necesare: 9

Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Prof. Dr. Adriana Manolică

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

I. Prezentarea pe scurt a ţării
I.1. Scurt istoric
I.2. Populaţia
II.1. Sistemul economic general al ţării
II.2. Indicatori economici
III. Standardul general de viaţă
III.1. Niveluri ale veniturilor
III.2. Deţinerea de locuinţe şi de bunuri îndelungate
IV. Analiza ţării
IV.1. Structura pieţii la nivelul comercianţilor cu amănuntul
IV.2. Canale de distribuţie folosite în mod curent
IV.3. Funcţii si activităţi de marketing realizat
IV.4. Modele şi comportamente de cumpărare
IV.5. Infrastructura de marketing
IV.5.1. Sisteme de transport
IV.5.2. Medii de reclamă
IV.5.3. Instituţii financiare
IV.6. Geografia şi climatul şi impactul lor asupra comportamentului de cumpărare
IV.7. Legi şi reglementări guvernamentale cu impact direct asupra activităţii de marketing
IV.8. Cultura şi influenţa sa asupra practicilor de afaceri şi a modelelor de cumpărare
V. Concluzii si Recomandări
VI. Bibliografie

Extras din proiect

Harta oficială a Columbiei

I. Prezentarea pe scurt a ţării

I. 1. Scurt istoric

În perioada pre-columbiană, spaţiul acum numit Columbia a fost locuit de populaţia indigenă, organizată de regulă in comunităţi de vânători sau de pescari nomazi - Chibchas, aşa cum erau ei numiţi - fiind împărţiţi în Miusca, în regiunea Bogota, şi Tairona, în nordul munţilor Sierra Nevada. Pe atunci, la mare preţ era cultivarea de porumb si de cartofi. Spaniolii au navigat in jurul coastei de nord a Columbiei încă de pe la 1500, dar prima aşezare permanentă a fost Santa Marta, abia în 1525. In 1549, zona era o colonie spaniolă, cu capitala la Santa Fé de Bogota. In 1717, Bogota devine capitala vice regatului Noua Granada, ce cuprindea Venezuela, Ecuador şi Panama de astăzi. Oraşul devine unul dintre centrele administrative principale ale stăpânirii spaniole în Lumea Noua, împreună cu Lima si Mexic.

La 20 iulie 1810, locuitorii Bogotei au creat un prim consiliu ce avea rol in îndepărtarea autorităţii spaniole. Independenţa a fost proclamată în 1813, şi în 1819 a luat naştere Republica De Colombia.

Noua republică includea toate teritoriile fostului vice regat. Simon Bolivar a fost ales primul preşedinte al Columbiei, iar Francisco de Paula Santander-vicepreşedinte. Conflictele dintre urmaşii lui Bolivar si urmaşii lui Santander au dus la formarea a doua partide politice, care dominau scena politica încă din acea perioada. Suporterii lui Bolivar au format nucleul Partidului Conservator, iar cei ai lui Santander au fost precursorii Partidului Liberal.

În timpul secolului XIX - începutul secolului XX, fiecare partid a deţinut preşedinţia, pe perioade aproximativ egale, pe vremea a trei mari oameni politici: Tomás Cipriano de Mosquera, Rafael Nuñez si Rafael Reyes. Columbiei i-au fost - si încă-i mai sunt caracteristice - atât alegerile democratice, dar si violentele conflicte interne. Două războaie civile au rezultat în urma rivalităţii dintre cele două partide mai importante: Războiul de 100 de zile (1899-1902), când au fost estimate circa 100.000 victime, si La Violencia (1946-1957), care a costat încă 300.000 de vieţi omeneşti.

Mărimea Columbiei este de 1.138.910 kilometri pătraţi, fiind a patra ţară din America de Sud ca dimensiune şi, totodată, şi cea mai mare ţară de pe coasta caraibiană Spaţiul continental al Columbiei este împărţit în patru regiuni geografice majore:

- ţinuturile andine, înalte(compuse din 3 lanţuri muntoase paralele, separate de vai);

- ţinuturile mai joase din zona Mării Caraibe;

- ţinuturile din zona pacifică;

- zona de păduri tropicale din estul ţării.

De asemenea, Columbia are în posesiune insule atât în Marea Caraibe, cat şi în Oceanul Pacific (San Andres şi Providencia).

Graniţele de uscat sunt cu:

- Venezuela 2.050 km (1.274 mi.);

- Brazilia 1.643 km (1.021 mi);

- Peru 1.496 km (930 mi.);

- Ecuador 590 km (367mi.)

- Panama 225 km (140 mi.), pentru un total de 6,004 km (3,732 mi.).

După cum am spus, teritoriul columbian include de asemenea şi cele două insulele din Marea Caraibilor - San Andres şi Providencia - precum şi insulele Gorgona şi Malpelo, localizate în Oceanul Pacific. Columbia este singura ţară care are ieşire atât la Oceanul Atlantic cât şi la Oceanul Pacific.

Columbia este împărţită în 32 de departamente şi un district al capitalei. Departamentele sunt: Amazonas, Antioquia, Arauca, Atlantico, Distrito Capital de Bogota, Bolivar, Boyaca, Caldas, Caqueta, Casanare, Cauca, Cesar, Choco, Cordoba, Cundinamarca, Guainia, Guaviare, Huila, La Guajira, Magdalena, Meta, Narino, Norte de Santander, Putumayo, Quindio, Risaralda, San Andres şi Providencia, Santander, Sucre, Tolima, Valle del Cauca, Vaupes şi Vichada.

Cele mai importante oraşe din Columbia sunt totodată cele mai dezvoltate din punct de vedere politic, economic, industrial, urban şi cultural. Există o rivalitate între unele oraşe, cum ar fi Medellín, Cali, Pereira şi Manizales, deoarece fiecare pretinde că este cel mai important oraş din zonă. O ierarhizare a oraşelor urmăreşte însă organizarea acestora dpdv. al dezvoltării. Astfel, principalele 14 oraşe sunt: Bogotá, Medellín, Cali, Barranquilla, Bucaramanga, Cartagena, Pereira, Manizales, Cúcuta, Pasto, Armenia, Villavicencio, Valledupar şi Ibagué