Marketing Turistic

1. Misiunea

Agentia de turism si-a stabilit drept misiune asigurarea unor pachete de servicii atractive, complete si de calitate pentru turistii aflati în vacanta, prin dezvoltarea infrastructurii din zona Deltei Dunarii. Scopul agentiei de turism este de a atrage un numar cât mai mare de turisti din Spania care vor descoperi un colt unic de natura - Rezervatia Biosferei Delta Dunarii.

2. Obiectivele generale ale marketingului

Deoarece agentia de turism a considerat ca a acumulat piata interna, are în vedere extinderea pe alte piete. Dezvoltarea pietei implica vânzarea produsului si a serviciilor existente pe noi piete prin marirea profitului firmei cu 6% pe urmatorii 2 ani lans`nd destinatia turistic` Delta Dunarii pe piata Spaniei.

II. Analiza mediului de marketing

3. Auditul de marketing

3.1. Auditul extern

3.1.1. Analiza pietei

Structura pietei turistice este determinata de structura ofertei turistice si a cererii turistice. Aria protejata cu cea mai mare suprafata din România, Rezervatia Biosferei Delta Dunarii (RBDD) detine în momentul de fata un triplu statut international: rezervatie a biosferei, sit ramsar (zona umeda de importanta internationala) si sit al Patrimoniului mondial natural si cultural. în anul 2000, datorita starii favorabile de conservare, Consiliul Europei a acordat RBDD Diploma Europeana. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii este situata în extremitatea estica a României, la interfata dintre gurile Dunarii si Marea Neagra ]i este o unitate de relief recenta, formata prin colmatarea unui golf maritim, devenit liman.RBDD cuprinde delta propriu-zisa, Lunca Dunarii, în amonte de Tulcea pâna la Cotul Pisicii, complexul lagunar Razim-Sinoe si apele litorale ale Marii Negre, pâna la izobata de 20 m. Din punct de vedere administrativ, rezervatia se afla în judetul Tulcea si la limita nordica a judetului Constanta. Orasul Tulcea este poarta de intrare principala catre toate componentele rezervatiei, iar dinspre mare se poate ajunge si prin localitatea Sulina. În complexul lagunar Razim-Sinoe se ajunge mai ales prin Jurilovca (dar si prin alte comune), iar pentru partea sudica, prin Vadu. În RBDD se disting patru diviziuni geomorfologice: delta fluviala, delta fluvio-maritima, Lunca Dunarii si complexul lagunar Razim-Sinoe. Delta fluviala este compusa din reteaua de canale dintre cele trei brate (Sulina, Sf. Gheorghe si Chilia), în portiunea lor vestica, marginite pe alocuri de grinduri longitudinale (sau fluviale) rezultate prin depunerea de sedimente transportate de Dunare. Delta maritima este caracterizata prin grindurile maritime, respectiv depozitele de aluviuni si nisip lasate de apa dulce a fluviului la contactul cu apa marii, dispuse perpendicular pe directia de scurgere a bratelor Dunarii. Cele mai importante grinduri sunt: Chilia, Stipoc, Letea, Caraorman, Crasnicol. La gura bratului Sf. Gheorghe se afla Insula Sacalin, a carei forma se schimba mereu sub actiunea apelor marii. În dreptul localitatii Patlageanca, Dunarea se desface în doua brate: Chilia - la nord si Tulcea - la sud. Al doilea brat, foarte scurt, se ramifica în bratul Sulina (71 km) si bratul Sf. Gheorghe (112 km). Bratul Chilia (104 km) transporta 60% din volumul de apa al fluviului, iar bratul din mijloc, Sulina, este amenajat pentru circulatia vaselor maritime (fiind rectificat si drenat de aluviuni). {ntre cele trei brate exista brate secundare, gârle, mlastini, lacuri si canale artificiale, unele deschise navigatiei principale. Aproximativ 80% din suprafata deltei este acoperita de apa. În partea de sud a rezervatiei este situat complexul lagunar Razim-Sinoe, format din lacurile Razim, Sinoe, Zmeica si Golovita, foste lagune, în prezent lacuri cu apa dulce sau salmastra, separate de mare de un cordon litoral îngust. Vechile legaturi cu marea, de la Portita si Periboina, sunt închise cu stavilare, scopul lor fiind îndulcirea apei lagunelor pentru a fi folosit` la irigaii.

Delta Dunarii este zona cu nebulozitatea cea mai redusa din tara, iar temperatura medie anuala depaseste 11°C. Datorita influentelor pontice, valoarea temperaturii medii a lunii ianuarie nu coboara sub -1°C, pentru ca luna iulie sa nu fie torida (media fiind de 21-22°C). Precipitatiile sunt reduse, cca 350 mm/an în partea estica si 450 mm/an în cea vestica.

Flora caracteristica zonei este deosebit de interesanta si bogata, plantele superioare fiind reprezentate de peste 950 specii. Pe un teritoriu relativ restrâns se afla cca 1/3 din numarul total de specii cormofite cunoscute în flora României. Dintre speciile periclitate prezente în Delta Dunarii, mentionam: Alyssum borzaeanum, Centaurea jankae, Centaurium spicatum, Medicago marina, Trachomitum venetum. Tot aici îsi gasesc refugiul si o serie de specii rare, cum sunt: Ephedra distachya, Convolvulus persicus, Dianthus bessarabicus, liana Periploca graeca (întâlnita în padurile Letea si Caraorman) etc. Endemite caracteristice Deltei Dunarii sunt: Centaurea jankae, Centaurea pontica, Elymus athericus ssp. deltaicus. în Delta Dunarii predomina vegetatia de mlastina, ocupând cca 78% din suprafata. Delta Dunarii este zona cea mai întinsa de stufarisuri compacte din Europa. Aici s-au dezvoltat 30 tipuri de ecosisteme, în majoritate acvatice. O formatiune specifica ecosistemelor deltei este plaurul, alcatuit dintr-un strat gros de peste un metru de împletituri de rizomi de stuf si de radacini ale altor plante acvatice, în amestec cu resturi organice si sol. Incinta îndiguita Pardina a fost asanata în anii 70, aici aflându-se în prezent culturi agricole. Vegetatia de saraturi ocupa cca 6% din total si apare la extremitatea estica, pe soluri halomorfe.

Fauna este reprezentata de peste 3.500 specii, fiind identificate pâna în prezent 3.006 specii nevertebrate (425 specii viermi, 82 specii moluste, 115 specii crustacee, 168 specii arahnide, 8 specii miriapode, 2.208 specii insecte) si 454 specii vertebrate (85 specii pesti, 10 specii amfibieni, 11 specii reptile, 325 specii pasari, 42 specii mamifere). Dintre reptile, amintim prezenta unor specii protejate, precum: testoasa de uscat dobrogeana (Testudo graeca ibera) si vipera de stepa (Vipera ursinii renardi, care are în delta unicul habitat din România.