Marketing turistic Biserica Neagră

Introducere

Braşovul aşezat în inima ţării noastre, într-un peisaj de o rară frumuseţe este centrul administrativ al judeţului cu acelaşi nume şi are o istorie de aproape 800 de ani. Printre monumentele culturale ale sale, Biserica Negră domină centrul miedeval al oraşului. Este cel mai impozant monument creat de saşii ardeleni în istoria lor de 850 de ani. Numele de “Biserica Neagră” i s-a atribuit după incendiul devastator din anul 1689 când a ars practic tot oraşul. Flăcările şi fumul i-au înnegrit zidurile, dar granduarea şi somptuozitatea sa nu a putut fi distrusă. Construcţia sa a fost începută în stil gotic sub primul preot Toma Sander în anul 1383 pe locul unei bisericii din prima jumătate a secolului al XIII. Biserica a suferit mari distrugerii în timpul primei invazii turceşti din anul 1421. Până în 1477 construcţia sa încheiat şi biserica a fost sfinţită, hramul ei fiind Sf. Fecioara. Dintre cele două turnuri prevăzute în planul iniţial a bisericii, doar unul a fost ridicat, în partea de sud-vest, ridicânduse la o înălţime de 65 m.

În prezent Biserica Neagră este obiectivul, cel mai vizitat de către turişti, din municipiul Braşov. Ea este renumită atât pentru dimensiunile sale conform cărora este cea mai mare biserică în stil gotic, cât şi pentru tezaurul patrimonial pe care îl deţine.

Cap.1 Turismul cultural

1.1 Patrimoniu cultural

Biserica Neagră este unul dintre cele mai reprezentative monumente istorice din Braşov. A fost construită în jurul anul 1383 în stil gotic şi se numea iniţial Biserica Sfânta Maria. După anii 1420, biserica a fost distrusă de invaziile turceşti, iar prin urmare, definitivarea lucrării bisericii a avut loc în anul 1477. Acest lăcaş de cult este cel mai mare edificiu în stil gotic din sud-estul Europei, între Viena şi Constantinopol. Măsoară 89 de metri lungime și 38 de metri lățime. Înălţimea turnului cu cruce atinge 65 de metri, iar capacitatea bisericii este de 5 000 persoane. În anul 1689, un incendiu a distrus în mare parte biserica, iar din cauza fumului, restaurarea ei a durat cam 100 de ani. Tot de aici vine şi denumirea bisericii, şi anume, “Biserica Neagră”, în germană Die Schwarze Kirche, în maghiară Fekete Templom. Incediul a distrus acoperişul înalt de 20 de metri, iar meşterii veniţi din oraşul Danzing au refăcut bolţile în stil baroc, şi nu gotic. Biserica Neagră este celebră nu doar prin dimensiunile sale ci și prin faptul că în clopotniță se află cel mai mare clopot de bronz din ţară care cântărește 6 tone. Un tezaur deosebit de valoros al Bisericii Negre il constituie colecţia de covoare orientale din secolele XVII-XVIII, care în ansamblul lor reprezintă una din cele mai bogate colecţii din Europa. Aduse din regiunile Brussa, Usak si Ghiordes din Asia Mică, renumite centre ale artei confecţionării covoarelor, ele au fost donate bisericii de către breslele meşteşugarilor din oraş, de către negustori şi alţi cetăţeni ai oraşului. Un alt element de patrimoniu al Bisericii Negre, îl constituie stranele cele mai vechi din navele laterale ce datează din anul 1696, altele din prima jumătate a secolului XVIII-lea, prezentand o frumoasă ornamentaţie în stil baroc sculptată în lemn. Picturile pe lemn de pe stranele fostelor bresle de meşterşugari prezintă motive folcloristice interesante. La acestea se adaugă şi cea mai mare şi unică orgă mecanică Buchholz funcţională, din sud-estul Europei, având 3993 de tuburi şi 76 de registre, care dăruieşte momente de neuitat iubitorilor de muzică. Tot aici vizitatorii pot admira, pictura murală a Sf. Maria din secolul XV, o cristelniţă din bronz donată în anul 1472 de către parohul Johannes Reudel, şi altarul neogotic (1866) alături de multe alte piese din aur. Nu putem trece cu vederea nici vechile pietre funerare ale unor personalităţi braşovene ce sunt zidite în spaţiile laterale ale antreului de vest, o pânză pictată în ulei ce prezintă „Nunta din Cană”, opera pictorului Hans Eder, o serie de statui reprezentând pe Sfântul Ioan Botezătorul, Toma Plebeanul, Sfântul Iacob Pelerinul, Isus Savaltor Mundi, Fecioara Maria, Pavel, Luca şi Sebastian.