Marketingul serviciilor turistice - analiza mediului de marketing turistic pe segmentul litoral - în România vs Bulgaria

În prima jumătate a anilor '60 - dezvoltare semnificativă a capacităţilor de cazare turistică, în special în zona litoralului Mării Negre.

Începând cu anii '80 -declin puternic al sosirilor de turişti străini

Cauză: -lipsa de fonduri pentru investiţii destinate dezvoltării, modernizării şi reabilitării infrastructurilor specifice ca urmare a:

-procesului lent şi complicat al

privatizării

-aplicării unei fiscalităţi neadecvate,

-inexistenţei unor facilităţi în domeniul creditelor bancare etc.

Într-un clasament alcătuit de WTTC în 2003, România a fost devansată de majoritatea vecinilor săi.

Veniturile din turism, cumulate cu veniturile provenite din serviciile conexe precum transporturile şi alimentaţia, ajung undeva la 2% din PIB, iar forţa de muncă ocupă undeva la 20 milioane de persoane.

Principala cauză a acestei stagnări este privatizarea târzie. În 2003, 40% din activele turistice nu erau privatizate şi, mai important, acestea cumulau 44% din unităţile de cazare.

Slăbiciuni de ordin funcţional, ce deriva din privatizarea târzie : calitatea proastă a serviciilor

În prezent, cu toate că privatizarea în turism este aproape încheiată lipsa infrasturcturii necesare turismului, combinată cu lipsa conştientizării locale a atracţiilor turistice, conduc la numărul, în continuare scăzut, de sosiri, în România.

Piaţa turistică românească este supusă influenţei mai multur factori,

-de la starea transporturilor şi situaţia industriei hoteliere

-la starea generală a economiei şi mediului politic.

Indicatori ai activităţii turistice

1. Capacitatea de cazare

La nivelul anului 2004, capacitatea de cazare din staţiunile de pe litoral reprezintă 42,6 % din capacitatea de cazare existentă la nivelul întregii ţări.

2. Circulaţia turistică Din totalul înnoptărilor pe litoral, 86,4 % sunt în hoteluri. Unităţile de cazare de două stele deţin 59,3 % din înnoptări urmate de cele de o stea cu 17,7 % şi 3 stele cu 11,5 %.

c. Gradul de ocupare şi durata medie a sejurului

Gradul de ocupare în staţiunile de pe litoral este de 41,8 % în 2004, iar hotelurile au avut un grad de utilizare a capacităţii de cazare în funcţiune de 48,1% .

Durata medie a unui sejur este 5,7 zile.

4. Piaţa turistică

Românii reprezintă 88,9 % din turiştii sosiţi în staţiunile litorale şi realizează aproximativ 86 % din numărul înnoptărilor.

În cazul turiştilor străini, Germania ocupa primul loc cu 27 % din totalul înnoptărilor turiştilor străini, urmată de Federaţia Rusă cu 11% şi Franţa cu 7%

Turismul pe litoralul românesc: prezent şi perspectivă - analiză SWOT

Puncte tari:

Potenţialul natural şi antropic al litoralului

Numărul mare de structuri de primire turistice (42 % din capacitatea totală de cazare a României)

Zona Dobrogea prezintă un potenţial important pentru practicarea multor tipuri de turism (arheologic, istoric, ecologic, oenologic, etnografic, religios etc.), oportunitate de diversificare/modernizare a pachetelor de turism.

Puncte slabe:

Poluarea mediului şi procesele de degradare a plajei şi falezei ţărmul Marii Negre

Absenţa politicilor şi programelor coerente de dezvoltare integrată a litoralului românesc (infrastructură şi echipare tehnico-edilitară, protecţia şi reabilitarea mediului natural şi construit )

Durata foarte redusă a sezonului turistic estival

Absenţa curselor aeriene directe spre aeroportul internaţional Constanţa;

Calitatea scăzută a serviciilor în raport cu preţurile practicate

Management neperformant la toate nivelurile.