Mediul de Marketing al Germaniei

Imagine preview
(6/10 din 3 voturi)

Acest proiect trateaza Mediul de Marketing al Germaniei.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 10 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Marketing

Cuprins

1.Mediului marketingului
1.1 Mediul socio-cultural
1.2 Mediul economic
1.3 Mediul natural-tehnologic
1.4 Mediul politic-legislativ
1.5 Mediul informational

Extras din document

Macromediul marketingului şi analiza acestuia

1. Mediului marketingului

Pentru a comercializa cu succes un produs, managerul de marketing trebuie să dezvolte o strategie. El ia decizii în cadrul acesteia, care depind de mai multe variabile, factori şi forte care sunt în continuă schimbare.Câteva din aceste variabile sunt interne.El are un anumit control asupra variabilelor care afectează produsul: natura lui, promovarea, parcursul pe care îl va urma de la producător la consumator şi preţul său. Dar când este fabricat,el intră în mediul extern: economic, tehnologic, socio-cultural şi legislativ-politic.Marketerul nu poate controla aceste variabile externe; în alt mod acestea îl controlează pe el.

Sub raport tehnic-tehnologic, social,economic,modelul german de management este unul dintre cele mai eficiente din lume. Managementul postbelic german s-a impus ca model datorita unor performante economice durabile si exceptionale obtinute intr-un context economic special si pe un fond cultural-religios specific. Dupa unificare in anul 1990, economia sociala de piata germana s-a confruntat cu mari greutati mai ales pe piata muncii, trebuind sa absoarba dificultatile economiei de comanda preluata de la fosta RDG.

Comportamentul managerial si modul de gândire german sunt puternic influentate de principiile protestante si de teoriile lui Max Weber privind eficienta sociala a structurilor organizationale.Toate acestea au condus la conceptul de economie sociala de piata, ai carui promotori au format un cerc de rezistenta împotriva nationalismului socialist. Din punct de vedere cultural, managementul german a fost si este influentat de unele principii religioase catolice si protestante , precum: solidaritate prin asumarea unor responsabilitati sociale comune; demnitate umana prin asigurare de bunastare si trai decent pentru toti membrii comunitatii; responsabilitate individuala prin simt al datoriei, performanta si randament; respectul proprietatii prin garantare si inviolabilitate.

1.1 Mediul socio-cultural:

- Mediul demografic: este reprezentat de populaţie şi structurile sale. Prin analiza trendurilor în structura populaţiei este posibilă anticiparea comportării consumatorilor pe o anumită piaţă, în măsura în care numărul mare de nevoi şi dorinţe ale acelor indivizi sunt exprimate de trăsăturile demografice cum ar fi: vârsta, sexul, starea civilă, ocupaţia, domiciliul.

- Mediul cultural: este constituit de ansamblul valorilor, normelor, credinţelor şi tradiţiilor la care se raportează membrii unei societăţi şi din sistemul serviciilor culturale existente într-un spaţiu social determinat: ţară, zonă, localitate.

Sistemul educational german a contribuit si el la functionarea eficienta a structurilor organizationale politice , sociale si economice, exprimabila prin ordine, disciplina, simtul datoriei implinite si competenta.

Pregatirea continua sau permanenta, numita “Weiterbildung”, inspirata atat din traditia civilizatoare cat si din cultura firmei, pune accentul pe modernizarea structurilor productive si reconversia meseriilor.

- Mediul consumatorului final: O consecinţă a schimbărilor în mediul geografic şi în cel cultural este modificarea atitudinilor şi a stilului de viaţă a consumatorilor. Ei au început să pretindă o diversitate mare a produselor şi, nu în ultimul rând, mici cadouri din partea magazinelor pe care obişnuiesc să le frecventeze.

1.2 Mediul economic: condiţionează totalul de bani aflat la dispoziţia pieţei. El reprezintă suportul puterii de cumpărare al clienţilor, fie ei agenţi economici sau consumatori individuali.

Situaţia economico-financiară a Germaniei

Din punct de vedere economic Germania este unul dintre cele mai dezvoltate state ale lumii. În anul 2004 PIB-ul RFG a constituit 2178,2 milliarde Euro, ceea ce alcatuieste 29% din PIB-ul UE. În acelasi timp, recesiunile economice ale altor state ale lumii si noile conditii ale pietii mondiale în contextul globalizarii nu au lasat ne-afectata economia Germaniei, conducând la o recesiune structurala a economiei în ultimii ani si chiar la o diminuare a PIB-ului în 2003 cu 0,1%.

Totusi, în anul 2004 s-a reusit relansarea cretesterii economice, fiind înregistrata o majorare a PIB-ului cu 1,7%. În pofida dificultatilor de ordin socio-economic, cauzate de procesul de consolidare economica dupa unificare, Germania a înregistrat în 2004 cel mai mare volum al exportului la nivel mondial si ramâne a fi cea de a treia putere economica a lumii.

Modelul de management german, desi in noua “constructie” economica s-a inspirat dupa liberalismul american , se indeparteaza seminificativ de sistemul de distributie a veniturilor practicat peste ocean.In contextul economiei sociale pe piata , managerii germani si-au insusit rapid practica americana potrivit careia succesul economic trebuie focalizat pe performanta individuala si nu pe cea de grup, demers cunoscut si specific managementului japonez.

S-a confirmat si pe fondul culturii organizationale germane faptul ca , pe masura ce rezultatele finale ale muncii individului recompensate corespunzator , devin determinante pentru destinul sau si al familiei, acesta va deveni mai preocupat de propriul succes in actiunile asumate sau in cele impuse de sefi.

Fiecare individ trebuie sa beneficieze de un mediu favorabil, care sa-l stimuleze in elaborarea libera , creativa si responsabila a unor planuri , programe, actiuni.La randul ei , piata libera , prin mecanisme si instrumente specife ofera suficiente semnale. In acelasi timp , in sistemul economiei sociale de piata , institutiile statului trebuie sa-si asume un rol nepartinitor , dar stimulativ , astfel incat in mediul liber al afacerilor totul sa functioneze corect: concurenţa loială, controlul preventiv asupra formarii preturilor de monopol, respectarea drepturilor fundamentale ale consumatorului, supravegherea economica a mediului si a potentialului de poluare al companiilor industriale.In acest mod, statul german, prin institutionalizarea unui mediu politic democratic si a unei economii libere administrate de un management descentralizat, a reusit sa asigure pentru cetatenii sai egalitatea sanselor , sa impiedice nedreptatile si sa-i protejeze social pe cei dezavantajati.In acelasi timp , institutiile statului nu s-au implicat in nici un fel in planificarea , organizarea si gestiunea firmelor, riscul economic exista si actioneaza ca un veritabil instrument de sustinere a unui mediu de afaceri extren de competitiv atat pe piata interna , cat si pe cea externa.

În consecinta functionarea economiei postbelice germane, sustinuta si prin independenta autoritatilor monetare fata de puterea politica,a reusit sa realizeze o mare deschidere spre export si,mai ales, sa devina principala resursa de finantare a actiunilor sociale ale statului.

Dupa o perioada de stagnare si înfruntarea cu numeroase probleme socio-economice precum si de ordin financiar în ultimii trei ani, Germania se afla în prezent în perioada unor schimbari politice radicale. Actualmente, din cauza divergentelor profunde privind politica social-economica promovata de partidul de guvernare (SPD - Partidul Social-Democrat) si

Fisiere in arhiva (1):

  • Mediul de Marketing al Germaniei.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV Departamentul pentru Învatamant la Distantă FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE Management Anul III Competivitate si Globalizare