Mixul de Marketing - Howard Johnson Grand Plaza

Introducere

Acest proiect îsi propune sa analizeze programul de marketing al lansarii hotelului Howard Johnson Grand Plaza în Bucuresti.

Capitolul 2 (Planul de analiza) contine o scurta descriere a României si a Bucurestiului, orasul unde tocmai s-a deschis hotelul Howard Johnson Grand Plaza.. De asemenea, capitolul mai contine un arbore de analiza si o metoda de analiza.

Capitolul 3 precizeaza situatia curenta a României, Bucurestiului si a brand-ului Howard Johnson. Situatia curenta este divizata în trei parti: analiza macromediului si micromediului pentru România. In final, analiza SWOT curenta si concluziile vor fi trase pentru Bucuresti.

In capitolul 4 este prezentata pozitia abordata de hotelul Howard Johnson Grand Plaza din Bucuresti este. Pozitia hotelului este prezentata prin analiza structurala a pietei, determinarea obiectivelor financiare si de marketing, stabilirea segmentarii de marketing si a mix-ului de marketing si prin studierea competitorilor.

In capitolul 5 sunt trase concluziile referitoare la programul de marketing al hotelului Howard Johnson Grand Plaza luand in considerare situatia curenta a hotelului. Se va analiza perioada ulterioara lansarii pe piata a hotelului Howard Johnson Grand Plaza, perioada februarie – mai 2004 si vor fi trase concluzii (puncte forte si puncte slabe a programului de marketing).

1. Situatia generala a Romaniei in momentul lansarii hotelului Howard Johnson Grand Plaza

1.1 Descrierea situatiei economice

1.1.1 Analiza situatiei economice in România

In ciuda a mai mult de 10 ani de reforma economica post-comunista, România înca se numara printre tarile cele mai sarace din Centrul si Estul Europei. Ca si celelalte foste membre ale Pactului de la Varsovia, România a început tranzitia de la un plan economic Stalinist cu o baza industriala perimata, însotita de un tipar de productie ce nu tinea cont de nevoile nationale. Eforturile tarii de a ajunge la o economie de piata au debutat la începutul anilor 1990, cu o cadere drastica a PNB. Pentru a ameliora severitatea schimbarilor economice, subventii de stat uriase au fost acordate companiilor, ceea ce a dus la deficite bugetare, inflatie si o moneda nationala supraevaluata. Ca o consecinta a acestui fapt, dezvoltarea pietei a fost vizibil încetinita de eforturile statului de a bloca privatizarea industriala. Legile cu privire la relatiile contractuale, drepturile proprietarii private si liberalizarea preturilor ramân ambigue, sunt incomplete sau lipsesc cu desavârsire. In ultimii 10 ani, nivelul de trai s-a redus dramatic pana la un salariu mediu lunar de 130 USD/luna (cu aproape 40%). Intre 1996 si 2000, cresterea medie a PNB a fost de – 1.9%.

In ciuda trendului dezamagitor înregistrat, un optimism ponderat a început sa se faca simtit, caci cei mai multi investitori cred ca România a reusit sa treaca de ce era mai greu. Tara a iesit în anul 2000 dintr-o perioada de recesiune dura de trei ani, datorita exporturilor competitive si a cererii ridicate de produse romanesti pe piata unica europeana. Intensificarea activitatii domestice în constructii, agricultura si consum a dus la o crestere de 4.8% în 2001, în ciuda recesiunii mondiale. Inflatia este controlata si statul este foarte aproape de a vinde marile concerne industriale ineficiente.