Mixul de Marketing MOSSELAND

Imagine preview
(8/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Mixul de Marketing MOSSELAND.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 28 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Tasia Anca

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 7 puncte.

Domeniu: Marketing

Extras din document

Pe piata mondiala a vinului pot fi definite câteva fluxuri importante ale circulatiei vinurilor. Cele mai importante sunt Europa de Vest - America de Nord si interiorul Uniunii Europene, aparute cu multi ani in urma datorita legaturilor strânse intre lumea noua si cea veche si datorita relatiilor istorice intercomunitare. Exportatorii principali sunt tarile cu traditii in domeniu ca Franta, Italia, Spania, Portugalia, Germania, importatorii - SUA, Canada, Marea Britanie, Belgia, Olanda, Danemarca. In ultimii doi - trei ani a aparut si fenomenul invers. Vinurile din SUA (preponderent cele din California si Washington) s-a facut vazute pe pietele vest europene, in special Marea Britanie, Germania, Elvetia, Olanda, Belgia, Tarile Scandinave.

La nivel international, piata de vinuri cunoaste un excedent conform raportului BACCHUS, varianta germana a revistei de specialitate „Civilta del bere”. Consumul global de vin s-a redus drastic, de la o valoare de 285 mld hl in anii 80’ la doar 219 mld hl in anul 2000. In aceste conditii decalajul dintre productie si consum este tot mai mare. Excedentul anilor 80’ era de 40 mld hl si a crescut la 56 mld hl in 2000.

In practica se pare ca piata nu este in stare sa se regleze singura. Curba excedentului cunoaste o evolutie oscilanta, punctul minim fiind atins in 1998 cu „doar” 34.6 mld hl. Valori de top au fost atinse in anii 86-90cu 63,9 mld hl si in 1992 cu 62 mld hl.

Statisticile publicate de catre BACCHUS arata ca in unele tari, clasici exportatori de vin a existat o evolutie inversa. In timp ce Italia si Franta si-a redus excedentul de la 41% la 40%, aceste a crescut in Spania de la 58% la 67% iar in Chile de la 41% la 54%. Supraproductia de vin si automat reducerea preturilor este benefica pentru consumatori dar reduce rentabilitatea si genereaza niste costuri suplimentare pentru platitorul de impozit. „Uniunea Europeana cheltuie in jur de 1 miliard de Euro pentru a retrage cantitatea excedentara de vin de pe pietele Frantei, Italiei si Spaniei, aceste urmând a fi distilate”, conform ziarului local Waiblinger Tageszeitung, 25.05.2002. Producatorii de vin sunt pusi la încercare, acestia folosindu-se de diverse metode pentru a scoate de pe piata vinul importat. Cel mai agresivi au fost producatorii francezi, care au aruncat pur si simplu vinurile venite din Spania si Africa de Nord.

Suprafata plantata cu vita de vie la nivel global au cunoscut o usoara crestere in 2000. Fata de 1990 se observa o reducere a suprafetei cu 5.9%, contrabalansata de tendinte de crestere in 2000 fata de 1999 in valoare de 0.8%, de la 7.826 in 1999 la 7885 mii ha. Din aceasta valoare 4.945 mii ha este reprezentata de catre suprafata din Europa, Uniunea Europeana figurând cu 3.547 mii ha.

Productia de vin din acelasi interval cunoaste de asemenea o usoara scadere, productia din 2000 in valoare cantitativa de 275.892 mii hl este cu 2,5% mai mica decât in 1990 si doar cu 0,5% mai mica decât in anul precedent. Valoarea pentru Europa cunoaste o dinamica mai accentuata, valoarea de 201.561 mii hl din 2000 este cu 10,4% mai mica decât cea din 1990, diferenta fata de anul anterior fiind de 3.171 mii hl. Dinamica productiei in Uniunea Europeana cunoaste aceeasi tendinta, de la 182.641 mii hl in 1990 productia restrânge capacitatea la 173.443 mii hl in 2000.

In ultimii ani 1990-2000 exportul de vin oscileaza intre doua valori: 2.137.094 hl si 2.721.040 hl. Acestea sunt valorile minime si maxime, neexistând niste diferente majore. Pentru anul 2000 primele tari exportatoare de vin la nivel global sunt Marea Britanie cu 1.019.308 hl având o cota de piata (global) de 44,1%. Pe locul doi se afla Olanda cu 269.526 hl, cota de piata fiind de 11,7%. Ultima in top este Franta, cele 150.273 hl conferind Frantei o cota de piata de 6,5%.

Vinul este o bautura foarte cautata in lume, din acest motiv si tranzactiile cu acest produs sunt foarte mari. Franta si Marea Britanie ocupa acelasi locuri si in topul celor mai importanti importatori de vin din lume, Franta importa 5.583 mii hl iar Marea Britanie 9.361 mii hl. Pe primul loc se afla Germania, cu un import de 12.024 mii hl.

Importurile in diferitele tari sunt necesare pentru a face fata nevoilor consumatorilor. Astfel consumul acestor bauturi este in Franta, care se afla pe primul loc si din nou in top, masoara 34,5 mil hl, pe locul doi se afla Italia cu 30,8 mil hl iar locul trei este ocupat de catre SUA cu un consum de 21,2 mil hl. Daca analizam consumul pe cap de locuitor observam ca Franta si Italia coboara câte o pozitie. Astfel italianul consuma in medie 54,7 l pe an, francezul 57 l. Pe locul întâi se afla o tara, care se afla printre cele mai selecte din lume Luxemburg. Consumatorul luxemburghez savureaza pe an 63,5 l de vin, apartinând celor mai bune podgorii din lume.

Fisiere in arhiva (1):

  • Mixul de Marketing Mosseland.doc

Alte informatii

Mixul de marketing la nivelul firmai Mosseland (producatoare de vinuri)