Piața Produselor Lactate

1. PIATA PRODUSELOR LACTATE  PREZENTARE GENERALA

În acest moment pe piata lactatelor exista aproape 500 de companii, dintre care doar 100 au realizat investitii pentru alinierea la normele de siguranta alimentara. Dintre acestea mai putin de 80 sunt certificate pentru a exporta în Uniunea Europeana potrivit datelor APRIL. Una dintre cele mai importante caracteristici ale pietei locale se refera la fragmentarea ei, majoritatea jucatorilor fiind societati mici, locale. Companiile multinationale sunt putine, dare se concentreaza în vârful pietei.

Astfel, trei dintre primii cinci jucatori pe piata lactatelor sunt filiale locale ale unor companii alimentare europene. Friesland, numarul unu pe piata locala, cu o cifra de afaceri de 90 de milioane de euro în 2005, este filiala Friesland Foods din Olanda. Danone, liderul pietei iaurturilor, cu o cifra de afaceri de 70 de milioane de euro în 2005, face parte din cunoscutul grup alimentar francez cu acelasi nume. Cea de-a treia companie membra a unei companii straine este Hochland, care detine doua fabrici de brânzeturi la Sighisoara si Sovata.

Numarul firmelor multinationale prezente pe piata din România nu este mare, raportat la alte industrii, însa cota de piata pe care o detin este semnificativa, astfel exista trei jucatori care realizeaza o cifra de afaceri de circa 200 de milioane de euro.

Se considera faptul ca pâna in 2010 numarul fabricilor care produc lactate va fi redus la jumatate fata de cel existent în prezent

Piata produselor lactate va trece în urmatorii trei-patru ani de un miliard de euro, în timp ce industria va procesa 2 miliarde de litri de lapte anual, aproape dublu fata de cantitatea procesata în prezent..

În prezent valoarea pietei depaseste 750 mil. euro, în conditiile în care România a

negociat cu UE o cota de 3,3 miliarde de litri de lapte anual, dintre care doar 1,2 miliarde sunt

procesate în prezent în sistem industrializat. Ritmul de crestere al pietei depinde în principal de doi factori. Astfel, cresterea puterii de cumparare va determina si o crestere a pietei, însa ritmul nu ar fi mai mare, în acest caz, de 2-3% anual. Un ritm mult mai accelerat, de 10-15%, ar putea fi atins anual în

conditiile în care s-ar reduce piata neagra (vânzarile din piete agroalimentare), situatie

care depinde în mare parte de masurile luate de autoritîati.

Consumatorul mai bine informat devine din ce în ce mai încântat de politica de branduri din industria laptelui, acest fapt fiind un atu catre cresterea pietei de produse procesate industrial în detrimentul autoconsumului sau al vânzarilor din pietele agroalimentare.

Pe piata locala, competitia nu va mai fi între procesatori, ci între modalitatile în care noii veniti vor gasi alte surse de lapte-

Un exemplu în acest sens îI reprezinta compania israeliana Tnuva, care a demarat o investitie de peste 50 de milioane de euro în România, urmând sa produca iaurturi printr-un parteneriat cu francezii de la Yoplait.

Primul pas al proiectului companiei israeliene urmareste constructia unei ferme gigant pentru furnizarea de lapte, iar decizia de a investi în Bucuresti este strategica pentru ca partea de sud a tarii nu era suficient acoperita.

Tnuva este a doua companie straina care investeste în constructia greenfield a unei fabrici de produse lactate, dupa grupul francez Danone. Celelalte companii multinationale au preferat sa-si consolideze pozitia din România numai prin achizitii.

Valorea achizitiilor realizate de Friesland în România de la începutul anului 2000, când a achizitionat prima fabrica, depaseste 17 mil. euro. Prin intermediul acestor operatiuni, grupul olandez estimeaza în acest an afaceri de 100 de milioane de euro.

În industria lactatelor se poate vorbi despre trei categorii de producatori. La baza ierarhiei exista fabricile care nu însemnau nimic în trecut, dar care au realizat investitii din fonduri Sapard. Acestea pleaca de la statutul de fabrici judetene, ale caror vanzari tintesc si judetele din jur. Toate aceste companii au o cifra de afaceri între 1-10 milioane de euro, cea mai mare parte din companiile din industria lactatelor regasindu-se la acest nivel.

Al doilea pluton este reprezentat de companiile mijlocii, ale caror afaceri trec de 10 mil. euro. În aceasta categoric intra companii precum Covalact, Prodlacta, Raraul sau Racova-Com Agro Pan, care sunt acele companii care au fost curtate de companii multinationale, dar care nu au ajuns la întelegere. Din acest pluton se desprind Albalact si Covalact. Producatorul din judetul Alba a investit puternic în marketing în ultimii doi ani si a înregistrat o dublare a afacerilor într-o perioada scurta de timp.

Cu un nou brand, Zuzu, lansat în acest an, dar si prin dublarea capacitatilor de productie, compania din Alba lulia estimeaza o cifra de afaceri de 30 de milioane de euro în 2007. Anul trecut, compania a înregistrat o crettere de 50% a cifrei de afaceri, pâna la 16,5 milioane de euro. Potrivit rezuitatelor preliminare, compania a obtinut un profit net de 825.000 de euro, cu 25% mai mare decat în 2004.