Piata si Concurenta Cafelei

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Piata si Concurenta Cafelei.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 26 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Cretu Alina

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Marketing

Cuprins

1. Introducere
1.1 economia si concurenta
1.2 ECONOMIA DE PIATA CONTEMPORANA
2. Istoria cafelei
2.1 Tipuri de cafea
3. piata cafelei
3.1 Producatori si distribuitori
3.2 Pretul cafelei
4. analiza cererii
4.1 Consumul de cafea din romania
4.2 Tendinte
4.3 Consumul de tipuri de cafea
4.4 Marca de cafea bauta cel mai des
4.5 Comportament de consum
4.6 Comportament de cumparare
5. Promovarea produselor
5.1 Lavazza
5.2 Jacobs Krönung Solubil
5.3 Elite

Extras din document

Introducere

1.1 economia si concurenta

De-a lungul evolutiei sale istorice, stiinta a cautat sa analizeze fenomenele complexe cu ajutorul modelelor abstracte. Natura umana si variatia relatiilor care se stabilesc într-o societate formeaza un câmp de cercetare întins si pasionant, propice declansarii unor multiple controverse. Utilizarea matematicii pentru rezolvarea unor probleme economice suscita reticente profunde si nejustificate. Multi teoreticieni sau practicieni economisti ignora noile descoperiri din teoria matematica care le-ar putea fi utile. Pe de o parte aparatul matematic s-a complicat, ceea ce implica un efort major pentru cunoasterea lui, iar pe de alta parte descoperiri utile economiei sunt de data recenta.

Stiinta economica a facut mari progrese între anii 1950-1980 iar aceste progrese sunt putin cunoscute poate si pentru ca teoria matematica utilizata a devenit extrem de rafinata, necesitând un efort continuu pentru întelegere.

Economia de schimb constituie baza aparitiei, existentei si functionarii pietei. Datorita specializarii agentilor economici, satisfacerea nevoilor de consum nu se putea realiza decat prin intermediul schimbului de marfuri. Piata este necesara pentru a realiza legatura dintre producatori si consumatori, oferind participantilor informatiile necesare pentru a putea decide ce, cat si pentru cine sa produca, dar si ce, cum si cat sa se consume. Aceste informatii nu pot fi ignorate in cadrul schimburilor economice.

Desi in acceptiunea ei spatiala si economica piata este locul de intalnire a agentilor economici, vanzatori si cumparatori, care schimba intre ei bunuri sau servicii, piata mai poate fi inteleasa ca fiind locul de intalnire a ofertei cu cererea, prima reprezentand forma sub care se infatiseaza rezultatele finale ale productiei in conditiile economiei de schimb, cea de-a doua exprimand nevoile umane solvabile. Regulatorul pietei este concurenta, astfel ca fiecare isi urmareste propriul interes, satisfacerea cat mai avantajoasa a necesitatilor de productie sau de consum si obtinerea de castig. Cunoasterea pietei presupune cunoasterea cererii, ofertei, pretului si concurentei.

Concurenta desemneaza relatiile de competitie, de rivalitate dintre agentii economici in calitate de producatori sau cumparatori, relatii specifice economiei de piata. In conditiile concurentei creste eficienta economica a producatorului (maximizarea profitului) si a consumatorului (maximizarea satisfactiei).

Ca orice competitie, concurenta se soldeaza cu invingatori si invinsi. Invingatori sunt agentii economici care produc bunuri la costuri joase, sau bunuri de calitate superioara. Capacitatea de a produce mai ieftin si de a vinde mai ieftin pentru a invinge concurenta stimuleaza inovatia, conduce la realizarea de noi produse, la folosirea de noi tehnici de fabricatie, la ridicarea nivelului general de calificare a personalului, la mai buna organizare a productiei si muncii. Aceste mijloace, utilizate la inceput de putini agenti, se extind treptat, datorita constrangerii materiale exercitate de pretul mai redus, sau de calitatea superioara a produselor asupra unitatilor ramase in urma, care risca astfel sa iasa chiar din piata.

Astfel concurenta transforma progresul intr-o conditie de existenta.

Concurenta realizeaza deasemeni o selectie a producatorilor, avand in vedere inegalitatea dintre intreprinderi in ceea ce priveste eficacitatea. Astfel agentii economici slabi sunt eliminati. Ca urmare, resursele se vor concentra la dispozitia unitatilor capabile sa le gospodareasca si sa le utilizeze rational.

Concurenta tinde sa aseze in echilibru ramurile de productie, cererea si oferta, sa transmita de la producatori la consumatori o parte din valoarea suplimentara creata prin cresterea productivitatii muncii. Fara aceasta transmitere care implica reducerea preturilor nu s-ar putea vinde cantitatile tot mai mari de bunuri, iar productia s-ar sufoca. Concurenta asigura consumatorilor libertatea de a alege bunurile si serviciile si de a-si satisface la un nivel superior nevoile.

Concurenta are insa si unele consecinte negative, atragand dupa sine si efecte secundare nedorite, ca de exemplu incercarea unor intreprinderi de a reduce costurile prin micsorarea salariilor, prin reducerea unor cheltuieli necesare protejarii mediului, sau prin crearea unor bunuri de slaba calitate.

Pentru ca efectele concurentei sa fie predominant benefice este necesara eliminarea atat a surplusului de concurenta, cat si a insuficientei acesteia.

Structurile pietelor se diferenteaza in functie de:

- numarul si forta economica a producatorilor si consumatorilor si, deci, de posibilitatea influentarii pretului

- gradul de diferentiere al produselor dintr-o anumita categorie, corespunzatoare unei anumite trebuinte si de substituire a unor produse cu altele

- gradul de mobilitate a factorilor de productie (munca, natura, capital)

- gradul de transparenta a pietelor (de certitudinea cunoasterii cererii si ofertei).

Dupa acesti parametri se pot deosebi piata cu concurenta perfecta si piata cu concurenta imperfecta.

1.2 ECONOMIA DE PIATA CONTEMPORANA;

CARACTERISTICI SI TIPURI ALE ACESTEIA

Pornind de la modul concret in care sunt fundamentate si

adoptate deciziile, in economia contemporana intalnim doua sisteme

economice de organizare si functionare a economiei de schimb:

a) sistemul economiei de piata;

b) sistemul economiei de comanda (centralizate).

Departajarea intre aceste doua mari sisteme se realizeaza

luandu-se in considerare urmatoarele criterii: gradul de libertate a

agentilor economici si caracteristicile mecanismului de reglare.

In economia de piata, rolul hotarator in fundamentarea si luarea

deciziilor il au agentii economici individuali.

Modelul teoretic al economiei de piata a fost elaborat pe baza

unor premise economice si social-politice care statueaza proprietatea

ca fiind sacra, inviolabila si garantata, precum si primordialitatea

intereselor personale. (1)

Elementele structurale ale sistemului teoretic al economiei de

piata sunt: (6)

- economia functioneaza pe baza conexiunii unui sistem de piete

interdependente;

- proprietatea particulara si interesul personal sunt hotaratoare in

functionarea economiei si adoptarea deciziilor; fiecare agent economic

isi asigura autoreproductibilitatea ca rezultat al propriilor decizii;

aceasta nu exclude pluralismul formelor de proprietate;

- toti agentii economici si toate categoriile de piata se afla in

raporturi de concurenta loiala;

- preturile se formeaza liber;

- sunt excluse interventiile administrative ale statului si ale altor

centre de forta (monopoluri, sindicate) in activitatea si functionarea

economiei.

Fisiere in arhiva (1):

  • Piata si Concurenta Cafelei.doc

Alte informatii

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE MARKETING