Piața vinurilor din România

Cuvânt înainte

Romania este o importanta tara europeana producatoare de vin, dispunand de un mare trecut istoric si de bogate traditii culturale, mare parte din ele nemijlocit legate de aceasta bautura, considerata, pe drept cuvant, o licoare divina.

Astazi, tara parcurge o perioada de profunde schimbari, construindu-si un viitor in consonanta cu cel al Uniunii Europene si va deveni un membru apreciat al comunitatii internationale a vinului ca producator al unor pretuite vinuri de inalta calitate.

Inceputurile viticulturii in aceasta parte a lumii dateaza de cel putin 4000 de ani. Legenda spune ca Dionysos, zeul vinului, s-a nascut in Thracia, pe meleagurile ce astazi reprezinta teritoriul Romaniei. Romania sau Dacia, cum era ea cunoscuta de Romani, a avut o cultura consolidata a vinului. Abundenta bucatelor si faima vinului produs de Daci erau atat de cunoscute si tentante, incat Burebista, regele primului stat Dac centralizat (sec. I BC), a ordonat distrugerea viilor pentru a pune capat invaziilor repetate ale popoarelor migratoare, dupa cum il sfatuise Marele Preot, Deceneu.

Monedele batute de Romani dupa cucerirea Daciei (106 D.C) infatisau o femeie careia doi copii ii ofereau struguri, ca simbol al principalelor bogatii ale Daciei Felix, cum denumisera Romanii provincia si ca o dovada ca viile renascusera.

In timpurile mai apropiate de noi, viticultura romaneasca a cunoscut mai multe perioade

distincte, fiecare cu influentele sale specifice asupra industriei vinului.

Astfel, secolul 19 si inceputul celui de-al 20-lea, pana la Primul Razboi Mondial, au fost

caracterizate prin legaturi ample si stranse cu Franta. In sectorul viticol, aceste legaturi au

culminat cu ajutorul practic dat de viticultorii francezi, imediat dupa ravagiile produse de

filoxera in ultimele doua decenii ale secolului 19. Rezultatul l-a constituit faptul ca

replantarile care s-au facut au avut drept sursa vitele nobile aduse din Franta: Pinot Noir,

Cabernet Sauvignon, Merlot, Chardonnay, Sauvignon Blanc si altele.

Perioada interbelica a fost caracterizata prin legaturi mai stranse cu Germania si Austria, interval in care se remarca o utilizare crescanda a Spritului (vin amestecat cu apa minerala gazoasa, o alta bogatie locala).

In perioada comunista (1948-1989), cand apar trei tipuri distincte de organizatii vitivinicole, astfel: institute de cercetare, ferme viticole si centre de vinificatie de stat, precum si ferme cooperatiste, vinurile romanesti reuseau sa cucereasca importante medalii la concursurile internationale in pofida accentului mare pus pe cantitate si mai putin pe calitate.

Liberalizarea economiei de dupa 1989 a condus la o suita de schimbari profunde in industria vinului din Romania. Viile apartinand fermelor cooperatiste au fost retrocedate fostilor lor proprietari, fermele viticole si centrele de vinificatie de stat se afla in plin proces de privatizare, iar institutele de cercetare isi redefinesc in prezent rolul lor central in cadrul

sectorului vitivinicol reinnoit.

(a.) Aria pietei

Vinul reprezinta o bautura alcoolica ce se consuma pe întreg teritoriul României. Nu putem delimita un anumit teritoriu sau spatiu geografic, unde exista numai non-consumatori absoluti sau numai non-consumatori relativi. Teritoriul unde sunt comercializate vinurile reprezinta întreaga Românie, inclusiv si pentru anul 2005. Comercializarea vinului, desigur, are loc în zonele mai intens populate, atât în mediul rural, cât si urban. Mediul rural, care, în România, reprezinta aproximativ 40 % din totalul populatiei, în general, e caracterizat prin economia naturala, producatorii fiind si ei însusi consumatorii, adica autoconsumul. Aici se are în vedere de vinul produs în conditii casnice, vinul vrac sau de masa ,care, la calitate, gust, aroma, nu ramâne în urma fata de cel numit de calitate. În mediul urban , însa, e comercializat vinul îmbuteliat în sticle, având o preponderenta mai mare decât cel vândut în vrac.