Piața vinurilor din România

1.Legenda vinului

O legenda îl arată pe Dionysos tânăr, mergand spre insula Naxos. Obosit din cauza drumului lung, se aseza pe o pajiste să se odihnească. La picioarele lui observa o plantă firavă necunoscută. Îi plăcu înfăţisarea ei şi la plecare o smulse, luând-o cu sine. Soarele ardea puternic şi dogoarea ar fi putut păli planta smulsă. Voind s-o apere de arsiţă, Dionysos folosi un os de pasăre găsit pe drum, în care a introdus planta firavă.

Tinuta însă în mana lui de zeu cu puteri supranaturale, planta a continuat sa crească vazând cu ochii şi osul de pasăre deveni tot mai neîncăpător. Dionysos găsi un os de leu în golul căruia puse osul de pasăre cu planta cu tot. Planta crescu mereu, mai viguroasa şi osul deveni şi el neîncăpător. Mergând pe drum găsi o căpăţană de magar şi puse în ea planta, cu osul de pasăre şi cu cel de leu la un loc. In sfarsit, ajungand la Naxos el sadi în pământ planta care era viţa de vie. Acesta, crescu, făcând struguri minunati pe care Dionysos îi transforma în vin, învăţându-i şi pe oameni sa lucreze via şi să bea vin.

Legenda spune ca vinul din aceasta viţa căpătase însuşirile celor trei receptacule în care crescuse şi anume: cei ce au baut putin din vinul oferit de zeu, la inceput au fost veseli şi au ciripit ca păsărelele; cei care au baut mai mult au devenit bravi si puternici ca leul; iar cei care s-au întrecut cu băutura au inceput să ragă ca măgarul.

2.Caracteristici generale ale pieţei vinului

2.1.Prezentarea produsului

Romania este o importantă ţară europeană producătoare de vin, dispunand de un mare trecut istoric si de bogate tradiţii culturale, mare parte din ele nemijlocit legate de această bautură, considerată, pe drept cuvant, o licoare divină. Astăzi, ţara parcurge o perioadă de profunde schimbări, construindu-şi un viitor in consonanţă cu cel al Uniunii Europene si va deveni un membru apreciat al comunităţii internaţionale a vinului ca producător al unor preţuite vinuri de inaltă calitate.

In Romania, 1,7% din suprafaţa agricolă este cultivată cu viţă de vie, mai exact circa 200.000 de hectare. Vinul reprezintă 14% din producţia vegetală a Romaniei.

Ca urmare a marii lor varietăţi, vinurile au constituit obiectul a numeroase

cercetări ştiinţifice in domeniu şi implicit a unor clasificări complexe.

In funcţie de conţinutul lor in zahăr, vinurile pot fi:

▪ seci (pană la 4 g/l);

▪ demi-seci (intre 4-12 g/l);

▪ demi-dulci (intre 12+50 g/l);

▪ dulci (peste 50g/l).

După gradul alcoolic, vinurile se clasifică in:

▪ vinuri de masă (trebuie să aibă tăria alcoolică dobandită de minimum 8,5% in

volum);

▪ vinuri de masă superioare (cu tăria alcoolică intre 8,5% şi 9,5 %);

▪ vinuri de calitate superioară (tăria alcoolică dobandită, fără adaos, trebuie să fie

de cel puţin 10,5 % in volum).

După denumirea de origine controlată, vinurile pot fi:

▪ vinuri cu denumire de origine controlată – DOC (din struguri cu minimum 180 g

zahăr la litru);

▪ vinuri din struguri culeşi la deplină maturitate - DOC-CMD (min. 187g zahăr);

▪ vinuri din struguri culeşi tarziu – DOC-CT (min. 220 g zahăr);

▪ vinuri din struguri culeşi la înnobilarea boabelor – DOC-CIB (min. 240 g zahăr).