Politica de Distribuție a Companiei JT Internațional

INTRODUCERE

În urma unei scurte analize a societăţii contemporate se poate remarca foarte uşor dependenţa din ce în ce mai accentuată a tuturor firmelor, atât a celor producătoare cât şi a celor ce comercializează produsele, faţă de companiile de distribuţie. Importanţa acestui sector a început să crească odată cu schimbarea abordării marketingului, devenind prioritară satisfacerea necesităţilor consumatorilor.

Se consideră că jumătate din populaţia ocupată ar trebui să fie absorbită de distribuţie, în ţările dezvoltate fiind posibilă chiar depăşirea acestui prag.

În România, care este o ţară în curs de dezvoltare, sistemul distribuţiei este în curs de formare şi perfecţionare, fiecare firmă în parte dorind ca intermediarii cu care colaborează să exceleze. Acest lucru necesită totuşi suficientă experienţă şi respectarea unor standarde înalte de calitate.

JT Internaţional a fost printre primele companii din România cu propriul sistem de distribuţie a produselor fabricate, iar în prezent una dintre cele mai performante companii de distribuţie din ţară. La conceperea şi implementarea acestui program a fost determinantă experienţa valorilor dobândite pe plan global.

În cele ce urmează vor fi prezentate pe larg atât compania JT Internaţional cu tot ce înseamnă ea în lume şi în România, precum şi principalele aspecte care ţin de distribuţia mărfurilor. Totodată, pe lângă aceste aspecte vor fi prezentate fundamentele teoretice care stau la baza activităţii companiei.

În primul capitol sunt prezentate pe larg conceptele fundamentale ale marketingului, definiţii date acestuia de marii profesori ai lumii, rolul şi funcţiile acestuia, precum şi tendinţa pe care aceasta o are în ceea ce priveşte viitorul.

În al doilea capitol conceptul este aprofundat şi particularizat pe una dintre componentele acestuia – politica de distribuţie. Aici sunt prezentate conceptul propriu zis, rolul, funcţiile şi componentele acestuia precum şi ceea ce se pare că va deveni în viitor distribuţia.

În cel de-al treilea capitol se trece pragul teoriei, fiind prezentată pe larg compania JT Internaţional din toate punctele de vedere. Sunt tratate subiecte cum ar fi istoria companiei, produsele companiei, structura organizatorică, precum şi un exemplu al rezultatelor financiare obţinute de companie.

În ultimul capitol, şi poate cel mai important sunt detaliate toate aspecte legate de politica de distribuţie a JT Internaţional. Nu sunt omise subiecte ca locul pe care politica de distribuţie îl ocupă în cadrul companiei, dar nici altele mai concrete cum ar fi componenţa canalelor distribuţie sau a sistemului logistic, precum şi strategia de distribuţie.

Este foarte important ca teoria să fie implementată în practică, dar la fel de important este ca orice companie, aici intrând şi JT Internaţional, să ţină cont de realităţile de pe piaţă şi să se adapteze în aşa fel încât să răspundă cu succes oricărei provocări. După cum va reieşi şi din studiu de caz, JT Internaţional are ca obiectiv realizarea acestui lucru, iar punctul de plecare este respectarea celor patru valori ale companiei: calitate, angajament, sinergie, inovaţie.

Totuşi, orice companie competentă se află în permanenţă în căutarea unor soluţii mai bune pentru rezolvarea problemelor apărute, în cazul JT Internaţional acest lucru a fost, este şi va fi un obiectiv major.

CAPITOLUL I

CONCEPTE DE BAZĂ ALE MARKETINGULUI

1.1.Conceptul de marketing

1.1.1.Definirea conceptului de marketing

Apărut iniţial pe planul practicii economice, marketingul a constituit mai apoi - şi cu deosebire în a doua parte a secolului XX - obiectul unor ample dispute şi tot mai profunde dezvoltări teoretice.

Termen de origine anglo-saxonă, marketingul derivă din participiul prezent al verbului "to market"', a cărui semnificaţie este aceea de a desfăşura tranzacţii de piaţă (cuprinzând ideea de acţiune continuă), respectiv de a cumpăra şi a vinde. Privit strict prin prisma semnificaţiei sale etimologice, marketingul ar defini, astfel, actul, procesul schimburilor în spaţiul pieţei. O asemenea accepţiune, deşi aparent corectă, apare însă ca fiind prea puţin corespunzătoare faţă de realitate, neputând reliefa bogăţia, complexitatea de semnificaţii a marketingului.

Pe măsura propagării sale, au început să se înregistreze tot mai multe încercări de a defini cât mai complet, mai corespunzător, semnificaţia reală a marketingului. Ca atare, în literatura de specialitate întâlnim numeroase şi variate definiţii ale acestuia, diferenţiate în raport de sfera sa de cuprindere, de unghiul în care a fost perceput pe parcursul evoluţiei sale. Astfel, prin termenul marketing s-a ajuns să fie desemnate, deopotrivă, un domeniu al ştiinţei, o disciplină, un demers, o activitate practică, o funcţie a întreprinderii etc. Amplificarea şi îmbogăţirea practicilor de marketing au constituit resortul evoluţiei ascendente a abordărilor sale în cadrul teoriei economice. În general, se apreciază că definiţiile formulate în prima jumătate a secolului XX sunt specifice "vechiului" concept de marketing, iar cele ulterioare, când a avut loc o revizuire profundă a acestui concept, sunt specifice "noului" marketing.

De regulă, în abordarea conceptului de marketing se pleacă de la definiţia formulată de Asociaţia Americană de Marketing, potrivit căreia acesta înseamnă realizarea activităţilor economice care dirijează fluxul bunurilor şi serviciilor de la producător la consumator sau utilizator. Mai concret, din această definiţie rezultă că marketingul: se referă la un complex de activităţi economice; are sub incidenţa sa atât bunurile cât şi serviciile; urmăreşte să orienteze fluxul de bunuri şi servicii de la producători până la purtătorii cererii; se referă atât la destinatarii bunurilor de consum final cât şi la cei ai bunurilor de consum intermediar.

O astfel de definiţie, deşi se bucură de o largă circulaţie în rândul specialiştilor, este totuşi vizibil tributară vechii orientări a activităţii economice, în care punctul de pornire îl constituie nu consumatorul, ci produsele care trebuie vândute.

Definiţia prestigiosului organism în materie a fost completată şi îmbunătăţită, ajungându-se la deosebiri, atât de formulare, cât, mai ales, de esenţă, de la un autor la altul.