Practică comportamentul consumatorului - vinuri

Proiect
8/10 (2 voturi)
Domeniu: Marketing
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 23 în total
Cuvinte : 3908
Mărime: 217.02KB (arhivat)
Cost: 8 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Plaias Ioan

Cuprins

INTRODUCERE pag. 3

Scurt istoric despre vin pag. 3

Informatii generale despre vin pag. 4

Regiuni viticole in Romania pag. 5

Principalele marci de vin din Romania pag. 6

- Murfatlar pag. 7

- Jidvei pag. 7

- Cotnari pag. 8

- Recas pag. 9

Piata vinului in Romania pag. 10

METODOLOGIE pag. 12

Scopul cercetarii pag. 12

Metoda de cercetare pag. 12

ANALIZA PRODUSULUI pag. 13

Minichestionarul pag. 13

Chestionarul pag. 14

Realizarea masuratorilor pag. 18

- Realizarea masuratorilor pentru ei pag. 18

- Realizarea masuratorilor pentru bi pag. 19

- Determinarea atitudinii globale fata de principalele marci de vin pag. 21

Strategii de redresare pentru marca Recas pag. 22

Extras din document

Introducere

Scurt istoric despre vin

Pe teritoriul Romaniei, vita de vie se cultiva din Comuna Primitiva si anume din Neoliticul Mijlociu, cu 3000- 4000 de ani i.e.n.

In Antichitate, geto-dacii de la nord de Dunare au extins mult cultura vitei de vie, care, in secolele II - I i.e.n., era raspandita pe intreg teritoriul Romaniei de astazi.

Abundenta vinului, care presupune existenta unor suprafete viticole intinse, a facut ca el sa devina inca din secolele II - I i.e.n. un produs de comert si de schimb, prin intermediul porturilor grecesti de la Marea Neagra (Tomis, Callatis, Dionisopolis, Histria).

In deceniile care au urmat cuceririi romane (dupa anul 106 e.n.), viticultura daco-romana s-a dezvoltat intr-o si mai mare masura. Un exemplu in aceasta privinta il reprezinta faptul ca pe monezile batute in noua provincie era reprezentata o femeie careia doi copii ii ofereau struguri, ca simbol al principalei bogatii a tarii.

Feudalismul timpuriu si migratia popoarelor rasaritene, care a durat circa 1.000 de ani (secolele III - XIII), este saraca in documente cu caracter viticol. Vremurile de restrictie, pricinuite de trecerea devastatoare a acestor popoare migratoare sau de desele lor incursiuni, a obligat populatia locala la o retragere sistematica in zonele de deal sau arealele submontane si intramontane, unde au continuat insa sa se ocupe de cultura vitei de vie.

Incepând cu secolul XIII, istoriografia cuprinde tot mai multe izvoare, care atesta continuitatea si prosperitatea viticulturii pe intreg teritoriul locuit astazi de romani.

Legaturile economice din secolele XIV - XIX dintre romanii din Moldova, Tara Romaneasca, Transilvania, Banat, Dobrogea au usurat circulatia soiurilor de vita roditoare autohtone. In aceasta perioada, pe masura stabilizarii politice si economice in Principatele Romane, are loc un indelungat proces de concentrare a culturii vitei de vie in podgorii si centre viticole situate în zona de deal (Cotnari, Husi, Odobesti, Dragasani, Minis). In paralel, prin puterea traditiei, s-a mentinut viticultura insulara din unele judete, cum sunt: Botosani, Neamt, Dambovita. Gorj, Satu Mare, Maramures si, intr-o mai mica masura, viticultura din arealele submontane si intramontane (Jidlea, Piatra Neamt, Bahu, Varatic, Capatanatu, Tg. Ocna, Onesti, Bersti; Tazlau).

Ca urmare a dezvoltarii economiei, extinderea viticulturii a fost stimulata si in Romania, aparand preocuparea pentru introducerea in cultura a unor soiuri straine, recunoscute pentru calitatea productiei. In aceste conditii, incepand cu anul 1860, in viticultura din Principatele Unite si-au facut aparitia unele soiuri valoroase din sortimentul mondial, cum sunt: Aligoté, Riesling Italian, Muscat Ottonel, Muscat de Frontignan, Cabernet Sauvignon, Chasselas Doré, Chasselas roz, Muscat Hamburg.

In timpuri mai recente, evolutia industriei vinului in Romania a fost influentata de catre patru momente importante din istoria tarii: stransele legaturi cu Franta de-a lungul secolului XIX, , stransele legaturi cu Germania si Austria din perioada interbelica, instaurarea comunismului în 1948 si liberalizarea economica de dupa 1989.

Astfel, secolul XIX si inceputul celui de-al XX-lea, pâna la Primul Razboi Mondial, au fost caracterizate prin legaturi ample si stranse cu Franta. In sectorul viticol, aceste legaturi au culminat cu ajutorul practic dat de viticultorii francezi, imediat dupa ravagiile produse de filoxera in ultimele doua decenii ale secolului XIX. Rezultatul l-a constituit faptul ca replantarile care s-au facut au avut drept sursa vitele nobile aduse din Franta: Pinot Noir, Cabernet Sauvignon, Merlot, Chardonnay ori Sauvignon Blanc. De aceea, varietatile respective sunt cultivate în Romania de mult mai mult timp ca în restul tarilor din estul Europei.

Informatii generale despre vin

Romania este o importanta tara europeana producatoare de vin, dispunand de un mare trecut istoric si de bogate traditii culturale, mare parte din ele nemijlocit legate de aceasta bautura, considerata, pe drept cuvant, o licoare divina.

Vinul este o bautura alcoolica cu o compozitie chimica complexa, si se obtine, in general, prin fermentarea mustului de struguri provenind de la diverse varietati ale vitei de vie.

In Romania, 1,7% din suprafata agricola este cultivata cu vita de vie, mai exact circa 200.000 de hectare.

Vinul reprezinta 14% din productia vegetala a Romaniei.

Ca urmare a marii lor varietati, vinurile au constituit obiectul a numeroase cercetari stiintifice in domeniu si implicit a unor clasificari complexe.

In functie de continutul lor in zahar, vinurile pot fi:

- Seci – pana la 4 g/l

- Demi – seci - intre 4 – 12 g/l

- Demi – dulci – intre 12 – 50 g/l

- Dulci – peste 50 g/l

Dupa gradul alcoolic, vinurile se clasifica in:

- Vinuri de masa – trebuie sa aiba taria alcoolica dobandita de minimum 8,5 % in volum

- Vinuri de masa superioare – cu taria alcoolica intre 8,5 % si 9,5 % in volum

- Vinuri de calitate superioara – taria alcoolica dobandita, fara adaos, trebuie sa fie cel putin de 10,5 % in volum

Dupa denumirea de origine controlata, vinurile pot fi:

- Vinuri cu denumire de origine controlata – DOC (din struguri cu minimum 180 g zahar la litru

- Vinuri din struguri culesi la deplina maturitate – DOC – CMD (din struguri cu minimum 187 g zahar la litru

- Vinuri din struguri culesi tarziu – DOC – CT (din struguri cu minimum 220 g zahar la litru

- Vinuri din struguri culesi la innobilarea boabelor – DOC – CIB (din struguri cu minimum 240 g zahar la litru)

In functie de culoare, vinurile se impart in:

- Vinuri albe

- Vinuri rose

- Vinuri rosii

In functie de componenta soiurilor de struguri vinurile pot fi:

- De soi

- De cupaj

- De sepaj

In functie de calitate si termenul de maturare vinurile pot fi:

- De consum curent

- Tinere

- Obijnuite

- De calitate superioara

- Mature

- De colectie

In functie de terhnologia de productie:

- Naturale

- Speciale

Preview document

Practică comportamentul consumatorului - vinuri - Pagina 1
Practică comportamentul consumatorului - vinuri - Pagina 2
Practică comportamentul consumatorului - vinuri - Pagina 3
Practică comportamentul consumatorului - vinuri - Pagina 4
Practică comportamentul consumatorului - vinuri - Pagina 5
Practică comportamentul consumatorului - vinuri - Pagina 6
Practică comportamentul consumatorului - vinuri - Pagina 7
Practică comportamentul consumatorului - vinuri - Pagina 8
Practică comportamentul consumatorului - vinuri - Pagina 9
Practică comportamentul consumatorului - vinuri - Pagina 10
Practică comportamentul consumatorului - vinuri - Pagina 11
Practică comportamentul consumatorului - vinuri - Pagina 12
Practică comportamentul consumatorului - vinuri - Pagina 13
Practică comportamentul consumatorului - vinuri - Pagina 14
Practică comportamentul consumatorului - vinuri - Pagina 15
Practică comportamentul consumatorului - vinuri - Pagina 16
Practică comportamentul consumatorului - vinuri - Pagina 17
Practică comportamentul consumatorului - vinuri - Pagina 18
Practică comportamentul consumatorului - vinuri - Pagina 19
Practică comportamentul consumatorului - vinuri - Pagina 20
Practică comportamentul consumatorului - vinuri - Pagina 21
Practică comportamentul consumatorului - vinuri - Pagina 22
Practică comportamentul consumatorului - vinuri - Pagina 23

Conținut arhivă zip

  • Practica Comportamentul Consumatorului - Vinuri.doc

Alții au mai descărcat și

Studiu Privind Marca Cotnari și Poziționarea Acesteia în Raport cu Principalii Concurenți de pe Piața Vinurilor

Vinul de Cotnari nu se bea. El se degustă. El este promisiune divină. Dar atunci când insoţeşte un ospăţ de durată, băut cu cumpătare, dezvoltă...

Comportamentul consumatorului - lapte praf

Capitolul 1. Prezentare produs lapte praf: 1.1 Date despre produs: Introducere “ în lumea lapte praf” Descoperirea unei alternative pentru...

Raport de Practică

Motivaţie şi explicaţii Criteriile pe baza cărora s-a făcut alegerea firmei Organizaţia S.C. Complex Hotelier Moldova S.A. are bună experienţă în...

Sistemul Informațional Logistic

1. Importanţa sistemului informaţional în domeniul logisticii Importanţa sistemului informaţional în cadrul lanţului de aprovizionare-livrare...

Studiu de marketing - agenția de turism ADONIA

1. PIATA TURISTICA Turismul intern şi internaţional este una dintre cele mai dinamice ramuri economice, având cea mai rapidă rată de revenire a...

Proiect de marketing - vinul roșu

Piaţa Facem parte din departamentul de marketing al firmei SC PROMO.SA., firmă ce se ocupă cu producerea şi comercializarea vinului. Piaţa...

Raport de cercetare consumul de cafea în rândul studenților

Introducere Tema pe care am ales-o pentru aceasta cercetare este consumul de cafea in rândul studenţilor de la ISE . Ne propunem sa aflam caţi la...

Cercetare de Marketing a Vinurilor Cricova

Caracteristica generală Fiind conceput ca un producator al vinurilor de elita in baza tehnologiilor clasice europene, Combinatul „Cricova” a...

Te-ar putea interesa și

Studiul comportamentului consumatorului - SC Murfatlar-România SA

CAP.I FACTORII CARE INFLUENTEAZA COMPORTAMENTUL DE CONSUM Consumatorii sunt oameni care acţionează individual sau în grupuri mici şi care...

Firmă viticolă - SC Evinia SCS

I.Descrierea generală a afacerii 1.1.Descrierea afacerii în care se doreste să se intre Domeniul în care ne propunem să pătrundem este cel al...

Piața Vinului

Studierea pieţelor produselor viniviticole din România este o activitate complexă, care în termenii cei mai generali urmăreşte în primul rând...

Ai nevoie de altceva?