Preferințe cu privire la consumul de vinuri

1. Introducere

Putin, ca tot ce este bun,

Si bun, ca tot ce este rar

Acesta-i vinul de Cotnar.

Cotnari este o podgorie din Moldova, cunoscuta de secole. Situata la nord-vest de Iasi, aceasta comuna impreuna cu podgoria sa sunt cel putin la fel de vechi ca si capitala Moldovei. Podgoria este atestata din secolul al XV-lea. Din aceasta zona arheologii au scos la iveala cupe de vin apartinand culturii Cucuteni-Tripolie, Catalina si Baiceni, din epoca geto-daca. De asemenea, cupele si vasele pentru vin din Evul Mediu dovedesc continuitatea viticulturii pe acest teritoriu.

Expertii au apreciat dintotdeauna principalele varietati de vinuri obtinute din aceasta podgrie: Feteasca Alba, Tamaioasa, Francusa, Grasa de Cotnari.

Aceste vinuri au fost apreciate de regi si de imparati: Petru cel Mare, tarul Rusiei, regele polonez Jan Sobieski, episcopi si calugari catolici precum Bernandino Quirini sau Marco Bandini, pe mesele carora aceste vinuri au fost frecvent prezente.

Istoricii apreciaza ca in secolele XVI - XVII vinurile constituiau a sasea parte din totalul exporturilor din Moldova, printre acestea remarcandu-se cele de Cotnari. In prezent, podgoria Cotnari se intinde pe 1800 ha. Productia pe hectar este destul de modesta : 70 - 80% din productia celorlalte podgorii din tara sau din strainatate. Vinurile de Cotnari sunt foarte cautate atat datorita raritatii cat si a calitatii deosebite.

Tehnicile de fabricare a vinurilor sunt exceptionale. Strugurii sunt recoltati tarziu, dupa 15 septembrie, astfel incat prin deshidratarea lor se ajunge la o proportie de 210 - 260 gr / litrul de vin. Toate acestea limiteaza productia de struguri la 6 tone / ha, pentru Grasa si Tamaioasa, 8 tone / ha pentru Feteasca Alba si 10 tone / ha pentru Francusa. Aceasta situatie se reflecta in preturi: un litru de vin obtinut in aceasta podgorie poate sa coste de doua ori mai mult decat cele din alte podgorii romanesti.

Cotnari S.A. a mentinut vechile traditii de producere a unor vinuri exceptionale din punct de vedere calitativ. Totusi, pentru a putea avea profit, in contextul economiei de piata, este nevoita sa ridice preturile, fapt ce necesita o campanie publicitara puternica.

Aceasta companie a reusit sa planteze vii si in alte zone din localitate: 108 ha cu Feteasca Alba, 51 ha cu Tamaioasa Romaneasca, 21 de ha cu Francusa si 5 ha cu Grasa. Din 1990 pana in 1997 productia a fost de 40.000 de litri de vin / an destinat exportului si comercializarii in tara sau depozitarii in crame.

S.C. Cotnari a fost initial o ferma viticola de stat (GOSTAT DELENI) , infiintata in 1948 pe podgoriile preluate de la producatorii locali de vin. Productia de vin a fost timp de 20 de ani de 5.518 l / ha si a ajuns la 9.626 l / ha in 1996.

Intregul proces de vinificatie precum si imbutelierea si conservarea vinurilor se realizeaza in conditii moderne, printr-un sistem industrial realizat intre 1996 - 1998, cu o capacitate de productie de 50 de vagoane de struguri in 12 ore si cu o capacitate de depozitare de 1050 de vagoane dintre care 525 de vagoane sunt depozitate in pivnite pentru conservare. Vinurile sunt expediate catre diverse destinatii in butoaie de stejar sau in recipiente de sticla.

Compania detine un cabinet experimental care contine 800.000 de sticle, unele din 1967. Podgoria este ingrijita de 380 de salariati permanenti si de 360 sezonieri ( in timpul recoltarii). Dintre angajatii permanenti, 40 de specialisti in vinuri se disting prin dorinta de a perpetua traditia si de a imbunatati calitatea vinurilor.

Producatorii de vinuri din Cotnari au fost premiati cu 150 de medalii la 20 de concursuri nationale si cu 95 de medalii la 15 concursuri internationale. Din acest motiv, vinurile de Cotnari sunt exportate in numeroase tari precum: Statele Unite, tarile din Uniunea Europeana, Japonia, Federatia Rusa, Republica Ceha, Polonia si Tarile Baltice.

Spre deosebire de alte vinuri romanesti, cele de Cotnari sunt facute din varietati locale de struguri. Pe langa componentele obisnuite ce caracterizeaza un vin bun, cele de Cotnari contin minerale: potasiu, fosfor, fier, iod, magneziu si vitamine: B1, B2, PP. Acest lucru nu trebuie insa sa ne determine sa bem peste masura. Nivelul de civilizatie al unui popor este, dupa cum afirma Barbius, direct proportional cu calitatea si nu cu cantitatea de vin consumata. Plinius spunea ca vinul este cel mai folositor dintre toate bauturile si cel mai bun dintre toate mancarurile. In conceptia lui Rabelais, "Un strop de vin prelungeste viata". Platon merge mai departe, afirmand ca vinul este un leac bun impotriva batranetii. Pitagora spunea ca vinul este bautura pentru adulti asa cum laptele constituie hrana pentru copii. Plinius cel Batran marturisea ca a atins varsta de 122 de ani gratie vinului amestecat cu miere. O veche zicala romaneasca sintetizeaza intreaga intelepciune a poporului: Trei pahare de vin sunt suficiente: Primul pentru sanatate, al doilea pentru placere, al treilea pentru o odihna buna. Al patrulea pahar te face de rusine, la al cincilea incepi sa tipi si mai departe innebunesti.

2. Micromediul şi macromediul

Cultura vinului

Daca ne-am putea intoarce cu aproximativ 2500 de ani in urma, am gasi pe dealul Catalinei o cetate traco-getica, puternica, care staruia imprejurimile. In interiorul cetatii, pe o suprafata de 5 hectare se aflau locuintele conducatorului cetatii si ale celor apropiati lui, iar jos, la poale, erau asezarile celorlalti, ale oamenilor de rand care cultivau pamanturile. Descoperirile din interiorul cetatii Catalina au adus argumente convingatoare despre cultura vitei de vie la Cotnari, tocmai din timpurile lui Burebista (82-44 i.Hr).

Se spune ca numele de Cotnari este dat de mestesugul cotitului butoaielor (cot – a coti, a masura si ar – mester). La 1599 Cotnariul (cu 3500 de fumuri) era unul dintre cele mai mari targuri ale Moldovei, dupa Suceava si Bacau.

Primele mentiuni istorice ale podgoriei de la Cotnari dateza din secolul al XVIII-lea. Nicolaie Costin scrie ca viile Cotnarilor erau cunoscute inainte de intemeierea Moldovei, la 1359, iar A. D. Xenopol mentioneaza existenta viilor de aici la 1288. Radu Rosetti merge mai departe si mentioneaza podgoria la 1250. O data cu inceputul sec. al XV-lea relatarile despre podgoria de la Cotnari devin substantiale, din perioada domniilor lui Petru al II-lea (1449-1449), Stefan Cel Mare (1457-1504) si Despot-Voda (1561-1563), cand podgoria a atins o cota maxima atat prin marirea ariei cultivate cu vita de vie, cat si prin calitatea vinului obtinut.

Primele evidente cu privire la suprafata de vie pe totalul podgoriei dateaza din 1830 cand 500 de pogoane din cele 720 de la Cotnari apartineau localnicilor.