Cuprins
- Introducere 3
- Capitolul I 4
- Brandul de oraş: 4
- Capitolul II 6
- Sighişoara 6
- Istorie: 6
- Atracţii 7
- Denumire: 8
- Demografie 8
- Economie şi Turism 8
- Construcţia Brand-ului de Oraş: Sighişoara 10
- Capitolul III 12
- Sibiu 12
- Istorie 12
- Atracţii 13
- Economie şi Turism 14
- Construcţia Brand-ului de Oraş: Sibiu 15
- Cercetarea internă: 15
- Cercetarea externă: 16
- Logo-ul şi design-ul brandului de oraş: 16
- Implementarea unei strategii inteligibile de identitate a brand-ului: 16
- Educarea internă: 17
- Educarea externă: Relaţiile Publice: 17
- Advertising-ul: 17
- Capitolul IV 18
- Sibiul în 2005: 19
- Sibiu în 2007 21
- Modificările aduse Sighişoarei 22
- Proiectarea brandului: Sighişoara vs Sibiu 26
- Încheiere 28
- Concluzii 29
- Bibliografie 32
Extras din proiect
Introducere
Obiectivul principal al acestei teze de dizertaţie este acela de a aduce în prin plan procesul prin care un oraş, ce nu are o identitate proprie, poate deveni într-un
timp determinat, un oraş cu o puternică imagine, un oraş atrăgător atât din punct de vedere al traiului cât şi al vizitelor sau muncii ce poate fi depusă aici.
Cele două oraşe ce vor fi prezentate în această lucrare sunt diferite şi asemănătoare în acelaşi timp.
Sighişoara reprezintă imaginea unui oraş ce, ar putea deveni un brand de renume mondial. Sibiul, Capitala Culturală a Europei în anul 2007 poate fi considerat deja un brand, deşi mai are încă câţiva paşi de urmat pentru a deveni într-adevăr un brand de talia oraşelor cu care se înfrăţeşte.
O bună brand-uire a unui oraş îl poate transforma într-un oraş dorit, pe când o proastă brand-uire îl poate transforma într-un oraş nedorit, neinteresant, neatrăgător.
În timp ce în majoritatea ţărilor din Europa exită oraşe care au prosperat de pe urma acestui proces de brand-uire, în România prea puţin s-a pus accentul pe acest lucru.
Sibiul a dat dovadă, odată cu anunţul că urmează să fie capitală culturală europeană în anul 2007, de o importantă mobilizare, urmând anumiţi paşi ai procesului de brand-uire, paşi ce vor fi prezentaţi în paginile următoare.
Deşi în majoritatea oraşelor din România există ceva de la care s-ar putea construi cu succes o marcă puternică, niciodată nu s-a încercat cu adevărat acest lucru.
Sighişoara, pe lângă faptul că este singura cetate medievală din Europa care este încă locuită, are multe alte atuuri pentru a putea deveni în timp un nume printr-e oraşele care deja au câştigat simpatia oamenilor din multe puncte de vedere.
În paginile ce vor urma voi prezenta pe larg avantajele şi dezavantajele cu care cele două oraşe alese se confruntă, dar şi modul în care s-a schimbat Sibiul, odată cu numirea s-a ca şi capitală culturală europeană şi infuenţa pe care această schimbare a avut-o asupra Sighişoarei.
Un oraş, nu contează cât de mare este, are extrem de multe de câştigat de pe urma procesului de brand-uire. Acest lucru se va putea vedea cu uşurinţă în capitolele ce urmează.
Capitolul I
Brandul de oraş:
Semnificaţii:
Brandul sau marca este elementul ce face distincţia dintre două oraşe, în cazul nostru, brandul de oraş este diferenţa care pune în valoare un oraş, ceea ce îl face să iasă în evidenţă într-e celelalte oraşe la fel de mari, mai mari sau mai mici decât el.
Diferenţierea se bazează pe conceptul de singularitate care creează în mintea unui potenţial client, ideea de identitate proprie.
La fel ca şi în cazul unui produs, branding-ul ajută un oraş să îşi definească identitatea, să atragă atenţia asupra sa, să se diferenţieze mai bine, să se vândă mai bine
În lume, în prezent este extrem de des întâlnit războiul dintre oraşe şi regiuni pentru a ieşi pe locurile fruntaşe în rândul preferinţelor oamenilor. Un bun branding poate atrage investiţii masive în oraşul respectiv şi astfel şi viaţa locuitorilor săi se poate schimba într-un mod nu numai agreabil dar şi profitabil. Oraşul respectiv poate face parte dintr-e oraşele ce anual atrag specialişti, cercetători, studenţi devenind în acelaşi timp şi o atracţie pentru turişti.
În România, din păcate este greu să creezi un brand de oraş, principalul motiv fiind inexistenţa unui brand de ţară. În mod normal brandul de oraş urmează imediat celui de ţară, sau în ultimul caz se dezvoltă odată cu acesta.
Greşeala care se face la noi este că se confundă advertising-ul şi marketing-ul cu branding-ul. Faptul că se rulează un spot pe Euronews nu înseamnă că se face branding de ţară aşa cum nici branding-ul de oraş nu înseamnă să se vopsească stâlpii în galben. Construcţia unui brand de oraş trebuie să aibă la bază dorinţa de recunoaştere a locuitorilor săi şi anumite elemente care să îl poată pune în valoare printr-e celelalte oraşe.Ce s-a realizat începând cu anul 2004, în Sibiu, în anticiparea numirii acestuia ca şi Capitală Culturală a Europei este un bun exemplu de început de brand-uire a oraşului. Această numire a atras atenţia nu numai asupra Sibiului dar şi a întregii ţări. Deci se poate.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Procesul de Constructie al Brandului de Oras - Sighisoara versus Sibiu.doc