Proiect Economic Cricova

INTRODUCERE

S-a constatat că managerii cu o bună pregătire în domeniul psihologiei organizaționale au posibilitatea să dezvolte abilitățile native ale angajaților și să-i folosească eficient.

Știind aceste lucruri putem afirma că personalitatea, aptitudinile, temperamen-tul, caracterul și comportamentul managerului sunt hotărâtoare în cadrul organizării activităților unui colectiv de muncă, respectiv în atingerea diferitelor obiective.Mai întâi de toate să vedem însă ce înseamnă a fi manager. Există opinii diferite în ceea ce privește definirea managerului (cadru de conducere). P.Drucker consideră că managerii sunt atât conducătorii propriu-ziși cât și specia-liștii și alte persoane care pot lua decizii cu influență asupra activității întreprinderii, exceptându-i însă pe maiștri.

P.Bolinet susține că un conducător este o persoană care-și obține rezultatele prin alții.

Definiția adoptată de majoritatea specialiștilor este: orice persoana care ocupă o funcție de conducere într-o organizație socio-economică reprezintă un manager (cadru de conducere), indiferent de treapta ierarhică pe care se află. Se consideră că managerul unei întreprinderi este persoana care acițonează pentru transformarea sarcinilor în acțiuni concrete, pentru folosirea eficientă a resurselor întreprinderii și creșterea profitului, pentru mobilizarea salariaților în procesul muncii și motivarea acestora.

Personalitatea managerului trebuie să se plieze pe cerințele specifice ale întreprinderii, care depind la rândul lor de etapele evoluției acesteia. În funcție de coordonatele diagramei respective, care se concretizează în cele mai multe cazuri în accentuarea flexibilității, centralizare cu întărirea controlului, perfecționarea organizării proprii, însoțite de consolidarea firmei și continuitatea stilului de conducere, și, în sfârșit, dezvoltarea, însoțită de competitivitate, expansiune, maximizarea rezultatelor economice, asigurarea resurselor umane, putem defini mai multe profiluri ale managerului:

mentor, inovator, negociator, producător, director, coordonator, supraveghetor, diplomat etc.

Managerii reprezintă un grup de persoane împuternicite, special pregătite, careorientează, coordonează şi dirijează activitatea tuturor membrilor unei organizaţii spreîndeplinirea întocmai a obiectivelor prestabilite. Mai precis, managerii sunt persoane care deţin, în cadrul organizaţiilor, funcţii de conducere ce implică atribuţii de coordonare,organizare, dispoziţie, comandă şi control. Ei reprezintă factorii principali ai oricărui procesdecizional, influenţând direct, prin activitatea lor, acţiunile şi comportamentul altor persoane.Managerii trebuie să posede anumite calităţi, care să le permită să desfăşoare activităţi deconducere, să influenţeze acţiunile altor oameni şi să obţină rezultate prin activităţile acestora.În acelaşi timp, managerii trebuie să posede o temeinică pregătire managerială, ştiinţifică, oreală capacitate de a conduce şi talent organizatoric.Acestea reprezintă acele trăsături esenţiale, proprii tuturor persoanelor cu funcţii deconducere, indiferent de profesia de bază, nivelul postui, profilul organizaţiei sau naturaactivităţii.

Caracteristicile managerului se pot grupa în două categorii:

1. Caracteristici specifice domeniului de activitate al organizaţiei (cunoştinţe profesionale, capacitate de concentrare, aptitudini de muncă, energie, perspicacitate, memorie etc.).

2. Caracteristici specifice activităţii de conducere (capacitate de a lua hotărâri, abilitate de a lucra cu oamenii, de ai dirija şi conduce, stabilitate emoţională, creativitate, supleţeintelectuală, receptivitate faţă de nou, spirit de disciplină, de răspundere, devotament, fermitate, perseverenţă ş.a.).

3

Prin intermediul acestor calităţi, managerii posedă aşa-numita capacitate de conducere,respectiv acea influenţă interpersonală pe care o exercită asupra subordonaţilor în procesulstabilirii şi realizării obiectivelor.

Caracteristicile definitorii ale unui manager sunt:

• dubla profesionalizare, reflectată de cunoştinţele şi calităţile ce pun în evidenţă competenţa profesională, pe de o parte, şi competenţa de a conduce, pe de altă parte;

• capacitatea de a dezvolta un sistem eficient de relaţii cu subordonaţii şi de relaţii întresubalterni, prin intermediul cărora să se constituie un climat de muncă favorabil performanţelor;

• modelarea unui comportament propriu care să-l influenţeze pe cel al subalternilor şi să-lorienteze spre obţinerea de rezultate concrete, corespunzătoare obiectivelor stabilite;

• autoritatea cu care este investit - autoritatea formală, specifică funcţiei pe care o ocupămanagerul în organizaţie. Această autoritate se împleteşte organic cu autoritatea profesionalăşi, de cele mai multe ori, cu autoritatea neformală, care se obţine prin recunoaşterea de cătresubordonaţi a capacităţii managerului de a conduce;

• creativitatea, necesară pentru a face faţă cu succes solicitărilor generate de schimbăriletehnice, tehnologice, sociale etc. cu care se confruntă o organizaţie;

• puterea de rezistenţă la solicitări: de regulă, managerii sunt supuşi stresului decizional, presiunii timpului, a răspunderii etc.