Proiect la amenajare - județul Buzău

Judetul BUZAU

I.Pozitia geografica

Judetul Buzau este situate in partea de sud-est a tarii , intre paralelele 44º50' si 45º40' si meridianele 26º15' si 27º15'. Se invecineaza cu judetele Brasov si Covasna la nord-vest , Vrancea la nord-est , Braila la est , Ialomita si Ilfov la sud si Prahova la vest.

Buzaul ocupa cea mai amre parte a bazinului hidrografic al raului cu acelasi nume , cuprinzand in mod armonios toate formele de relief: munti in partea de nord , campii la sud, intre acestea aflandu-se zona coliniara subcarpatica.

Din punct de vedere petrografic , muntii judetului sunt constituiti in cea mai mare parte din gresii , marne , argile , sisturi , conglomerate , cunoscute sub genericul de “flis”. In zona coliniara predomina marnele , argilele , nisipurile , calcarele si gresiile. Campia incepe sa se formeze in era cuaternara si este alcatuita din pietrisuri si nisip adanc , din lut (loess) spre suprafata.

Teritoriul judetului Buzau, leaganul culturii si civilizatiei romane, conserva vestigii care atesta existenta omului in regiune din timpuri imemoriale. Unelte si arme din oase sau pietre cioplite au fost scoase la lumina in cateva locuri pe teritoriul judetului, cat si obiecte ceramice din Neolitic si Epoca Bronzului apartinand Culturilor Boian, Gumesti si Monteom. Vestigiile din Epoca Bronzului au fost descoperite in regiunea de dealuri, care impreuna cu ruinele campului roman de la Pietroasele si ale altor cateva asezari dacice stau marturie a continuitatii vietii si civilizatiei pe acest teritoriu. Numele Mousaios (Buzau) a fost pentru prima data mentionat in scris intr-o scrisoare a guvernatorului roman din Dobrogea trimisa lui Vasile cel Mare, episcopul de Capadichia, in anul 376 d.Hr. Scrisoarea mentioneaza existenta, pe malurile raului Mousaios, a unei asezari urbane (polis) numita tot Mousaios (Buzau). Documentul se gaseste in Biblioteca Vaticanului. In judetul Buzau se gasesc cateva atractii pentru turisti: vulcanii noroiosi de la Paclele-Berca; Mina de Petrol de la Sarata-Monteoru; Expozitia in aer-liber de sculpurra de la Ciolanu-Magura, Colectia de Chihlimbar de la Colti, Focurile Vii de la Lopatari, adaposturile din pestera de la Boziru, Pestera de sare de la Melenic, Palatul Episcopal Buzau.

Buzaul ocupa cea mai mare parte a bazinului hidrografic al raului cu acelasi nume, cuprinzand in mod armonios toate formele de relief: munti in partea de nord, campie la sud, intre acestea situandu-se zona colinara subcarpatica. Altitudinea maxima se gaseste in Varful Penteleu (1.772m), iar cea minima in Valea Calmatuiului (40m).

Judetul Buzau cuprinde 85 unitati administrative grupate astfel: municipiul Buzau, resedinta judetului, municipiul Ramnicu-Sarat, doua orase - Nehoiu si Pogoanele si 81 de comune cu 478 de sate.

Populatia judetului este de peste 503.000 locuitori (2,3% din populatia tarii), din care 207.000 in mediul urban si 296.000 in mediul rural. Din totalul locuitorilor, 492.000 sunt romani. Majoritatea populatiei este de religie ortodoxa.

Dintre resursele naturale, cele mai importante sunt: petrolul, gazele naturale, carbunii, potentialul hidroenergetic si eolian, chihlimbarul, calcarul, nisipurile cuartoase si diatomita, sarea, gresia, pietrisurile si izvoarele minerale, solurile fertile, padurile, pajistile si fondul cinegetic.

Istoria

Atestare documentara

a) Prima atestare documentara „Patimirea Sfantului Sava“. Prima atestare documentara a Buzaului dateaza din secolul al IV-lea.

In anul 376, guvernatorul Scythiei Minor, Iunnius Soranus, ii trimite arhiepiscopului din Caesarea Mazaca o scrisoare - document patristic cunoscut ulterior cu denumirea „Patimirea sfantului Sava“ - in care este relatata martirizarea misionarului crestin Sava, inecat de goti in raul Buzau la 12 aprilie 372. Copii ale acestui document se pastreaza in arhivele Vaticanului si in Biblioteca „San Marco“ din Venetia.

Sfantul Mucenic Sava, astazi patronul spiritual al Buzaului, este cel mai important martir din timpul persecutiei migratorilor goti, idolatrii ai zeului pagan Athanarich.