Proiect marketing internațional - miere de albine

Rezumat introductiv

În vederea realizării acestui proiect am hotărât să facem referire la o entitate economică de pe piaţa romanească , şi anume S.C. Apidava S.R.L. Înainte de a lua o decizie definitivă legată de firma ce urma să facă subiectul studiului s-a demarat un demers de cercetare analitică a activităţii economice pentru a se identifica avantajele sale competitive în raport cu exigenţele pieţei externe, nişele latente de patrundere pe pieţele străine, dar şi strategiile de internaţionalizare promovare şi distribuţie adecvate. Au fost urmărite cu foarte mare atenţie resursele si competenţele interne ale firmei S.C. Apidava S.R.L adecvate condiţiilor de piaţă, precum şi strategia de internaţionalizare pentru care aceasta ar putea opta.

Legat de potenţialii parteneri cu care s- ar putea stabili relaţii comerciale internaţionale, principalele ţinte le-au constituit ţările unde veniturile populaţiei sunt foarte ridicate şi există o cerere tot mai mare pentru produsele ecologice. La nivel european, piaţa de produse bio se află intr-o evidentă creştere mai ales că multe dintre guverne incurajează consumul unor astfel de alimente, fie produse în respectiva ţară fie importate. Aşadar România are mari şanse să se impună pe acest segment de piaţă dacă va reuşi să-şi crească producţia.

După o amplă şi indelungată perioadă în care piaţa a fost dominată de produse industrializate, sintetizate şi chimizat, în prezent incepe să se manifeste o tendinţă a lumii moderne de a se intoarce la natură şi la produsele oferite de aceasta. În rândul beneficiilor oferite de mediul înconjurător se numără şi mierea de albine, produs folosit in varii domenii: alimentaţie, cosmetică, farmaceutică Firma în discuţie nu urmereşte numai promovarea şi comercializarea in exclusivitate a produselor apicole, obţinute din stupinele proprii, ci şi informarea celor interesaţi de binefacerile acestora.

Pentru pătrunderea pe piaţa internaţională firma a trebuit să studieze piaţa şi să ia o decizie legată de ţările de export. Principalele candidate pentru postura de partener de afaceri au fost marile ţări consumatoare ale acestui produs: Germania, Italia, Spania, Franţa, Austria, Tunisia, Cuba, Israel, Grecia, Japonia şi China. Ţara aleasă pentru a se face exportul este Grecia, datorită faptului că este una dintre marile consumatoare de miere atât pe plan alimentar cât şi pe plan non-alimentar (cosmetic, farmaceutic). La acesta se adaugă faptul că economia acestei ţări se caracterizează prin stabilitate, iar apoi, calitatea de membre UE atât a Greciei cât şi a României oferă anumite facilităţi de transport prin diminuări sau chiar scutiri de taxe.

În consiliului director s-a ales ca metodă de intrare pe piaţă exportul indirect, iar ca strategie de intrare pe piaţă internaţională strategia de penetrare. Firma va putea practica astfel un preţ suficient de scăzut (dar care va asigura acoperirea costurilor medii unitare), având ca obiective majore cucerirea unei mari părţi a pieţei sau descurajarea intrării pe piaţă şi a altor concurenţi.

S-a luat hotărârea contactării unor firme din ţara respectivă, firme care să acţioneze ca utilizatori ai produselor oferite de SC Apidava SRL dar şi ca distribuitori deoarece firma nu are experienţa necesară în afaceri internaţionale si acest tip de cooperare îi poate facilita penetrarea pieţei.

Prin extinderea pe piaţa internaţională firma urmăreşte atingerea următoarelo obiective :

• creşterea cifrei de afaceri şi a profitului;

• obţinerea recunoaşterii produselor firmei de către consumatorii europeni, cât si atragerea unor noi potentiali consumatori;

• recunoaşterea internaţională a mărcii.

După căutarea şi desemnarea ţării către care se va efectua exportul de miere , am fost nevoiţi să căutăm mai multi parteneri de afaceri, alegerea celui mai potrivit fiind efectuată ca urmare a acceptării cererii de ofertă adresate acestuia. Următorul pas după încheierea acordului si punerea la punct a tuturor detaliilor legate de modalitatea de transport, cantitatea de exportat, clauzele contractului de furnizare, l-a constituit contactarea unei firme de transport cu care s-a stabilit o întelegere de colaborare.

În ciuda dificultăţilor ce au survenit pe parcursul planificării colaborării cu Grecia, operaţiunea a reuşit să fie finalizată în avantajul tuturor părţilor contractante, eficienţa activităţii fiind demonstrată în urma analizei financiare a operaţiunii desfăşurate.

1.Prezentarea produsului şi a ţării

1.1 Prezentarea succintă a produsului

Mierea (din latină mellis; în greacă μελιττα înseamnă "albină") este un produs apicol obţinut prin transformarea şi prelucrarea nectarului sau manei de către albine şi depozitat în celulele fagurilor pentru a constitui hrana populaţiei din stup. Obţinerea mierii este scopul principal al apiculturii din prezent şi din trecut. Conform statisticilor, producţia anuală mondială de miere în 2005 a fost de de 1,4 milioane de tone.

Mierea de albine a fost prima substanţă dulce folosită de om, fiind preţuită în special de preoţi în cadrul diverselor ritualuri. Există suficiente mărturii că în civilizaţiile antice mierea era folosită, printre altele, la prepararea unei băuturi alcoolice la care se adăuga polen şi levuri din faguri, însă, cele mai vechi documente referitoare la miere sunt două fragmente scrise în limba sumeriană. De la egipteni au rămas mărturii privind modul de recoltare şi folosire a mierii. Babilonenii şi diferitele civilizaţii străvechi din India şi China, utilizau mierea atât ca medicament cât şi la ritualuri şi ceremonii. În Vechiul Testament găsim scris "miere" de peste 60 ori. În Grecia antică s-a scris mult despre producerea de miere. Hipocrate recomanda mierea pentru vindecarea unor afecţiuni (gastro-intestinale, renale, respiratorii) şi pentru tratamentul plăgilor. Dioscoride, autorul unei cărţi în cinci volume, „De Materia Medica”, trata plăgile fistulizate folosind mierea în aplicaţii locale. Pliniu indica mierea în asociere cu untură de peşte la tratarea rănilor infectate. Musulmanii foloseau mierea ca un leac bun pentru orice boală. Folosirea mierii în alimentaţie (ca hrană, băutură, conservant), în medicină, în ritualurile religioase a fost în continuă creştere până la descoperirea zahărului din trestie şi sfeclă. În anul 1871 a fost descoperită invertaza, (o enzimă care grăbeşte conversia zahărului în glucoză şi fructoză), de către biochimistul german Felix Hoppe-Seyler.