Proiect - marketingul achizițiilor

Cap.1. Motivaţie alegere produs

În primul semestru din acest an vânzările de mezeluri (salam, parizer, crenvurşti şi cârnaţi) au crescut cu 27% în volum, cea mai dinamică categorie fiind cea a salamului, cu o creştere de 34%, potrivit datelor companiei de cercetare a pieţei AC Nielsen. Dacă în prima jumătate a anului 2005, categoria salam ajunsese la vânzări de circa 75 milioane euro, în perioada ianuarie-iulie 2006 valoarea vânzărilor a trecut de 100 de milioane de euro.

Categoria parizerului a înregistrat un ritm mai scăzut de creştere, doar 17% în valoare şi 12% în volum în prima parte a acestui an. Astfel, vânzările de parizer s-au ridicat la 25 de milioane de euro, volumul fiind puţin peste 10.000 de tone, potrivit datelor AC Nielsen.

Magazinele mici şi medii domină încă lupta cu hiper şi supermarketurile în ceea ce priveşte vânzarea de mezeluri, aproape 60% din vânzările de salam fiind realizate în prima categorie de magazine. În hiper şi supermarketuri se vând 23% dintre produse, în timp ce magazinele specializate deţin doar 8% din vânzări.

Cap.2. Descrierea produsului

Salamul îşi trage originile din cârnăciori, iar cei care au făcut această schimbare sunt italienii. Chiar şi originea numelui se trage de acolo: "salare", care se traduce prin "a săra". Primul salam a fost făcut din carne tocată şi sare. A fost lăsat să se usuce afară, într-o învelitoare specială. Astăzi, fiecare ţară are tipicul ei de salam, adaptat la tradiţiile culinare ale zonei. Fiecare a adăugat un nou condiment, a făcut un alt amestec de carne, astfel încât astăzi există mii de tipuri de salam.

2.1.Elemente componente:

Primul pas în prepararea salamului este tocarea materiei prime. Grăsimea trebuie mărunţită separat de carne, care trebuie să fie foarte rece tot timpul preparării. Mărimea bucăţilor depinde de tipul de salam care se face. Apoi se amestecă cu mirodeniile şi cu sarea, astfel încât la sfârşit să rezulte o compoziţie omogenă. După această operaţiune, se pun aditivii alimentari.

Sarea este foarte importantă în prepararea salamurilor, pentru că face ca proteinele din carne să devină solubile. Tot în acest tip de mezeluri se mai găseşte şi azotit, care ajută la inhibarea bacteriei Clostridium, ce provoacă botulism şi nu lasă carnea să capete o culoare foarte roşie. Condimentele adăugate în salam nu trebuie să aibă o vechime mai mare de şase luni. De asemenea, este indicat ca mirodeniile să fie cumpărate în stare pură şi mai apoi să fie măcinate, pentru că în acest fel aroma va fi mult mai puternică.

2.2. Caracteristici:

Diferenţa dintre diferitele tipuri de salam este dată de tipul de carne pe care îl conţine, de procentul de grăsime, de modul în care este tăiată carnea. Se poate face salam din porc, vită, oaie, gâscă, pui, capră sau din amestecuri făcute din acestea. În general, acest tip de mezel trebuie să conţină 70% carne, restul grăsime, dar poate depinde de la reţetă la reţetă.

Şi vegetarienii au de unde alege, în cazul în care vor pe masă salam. Se produc astfel de produse din soia cu arome de tot felul, astfel încât nu au cum să se plictisească de acelaşi gust.