Proiect tehnici promoționale

1. Prezentarea politicii comunicationale in cadrul unei companii

In conditiile economiei contemporane, ale sporirii si divesificarii neintrerupte a bunurilor si serviciilor destinate satisfacerii nevoilor materiale si spirituale ale societatii, ale cresterii schimburilor economice internationale si in contextul globalizarii economiei si pietelor, problemele comunicarii cu consumatorii (utilizatorii) interni sau cu parteneri externi devin din ce in ce mai dificile, necesita eforturi de cunoastere si informare reciproca mult mai insemnate, mult mai variate. De altfel, consumatorului intern ca si clientului extern, in lipsa unui sistem modern si eficient de comuncatie, de informare, le este destul de greu sa afle singuri ce produse si servicii sunt oferite pe piata, unde, cand si in ce conditii se pot procura, in ce masura corespund exigentelor, preferintelor sau diferitelor stiluri de viata. Solutia adoptata de intreprinderi moderne pentru satisfacerea acestor cerinte consta in instituirea unui sistem care sa asigura o permanenta comunicare intre producatori si comercianti, pe de o parte, si consumatori (utilizatori), pe de alta parte.

Sistemul de comunicatie al intreprinderii moderne implica utilizarea, pe de o parte, a unor forme variate de informare si stimulare a consumatorilor, menite sa prezinte intreprinderea, produsele si serviciile sale ; pe de alta parte presupune stabilirea unei comunicatii efective cu proprii ei salariati, cu actionari si furnizorii sai, cu mediile financiare si cele ale puterii publice etc.

Prin politica de comunicatie si mijloacele care o concretizeaza, intreprinderea urmareste o difuzare cat mai ampla a unor informatii despre activitatea, produsele si serviciile sale, dar si receptionarea modului cum acestea sunt primite si apreciate de destinatari. Privita din acest punct de vedere, intreprinderea se constituie intr-un sistem deschis spre mediul sau extern si, in acelasi timp, o sursa de mesaje al caror obiectiv principal vizeaza intarirea imaginii si a prestigiului produselor sale pe piata pe care actioneaza. Pentru a realiza un asemenea obiectiv, intreprinderea trebuie sa asigure selectarea si armonizarea informatiilor pe care le difuzeaza, intrucat folosirea unor mijloace neadecvate sau necorelate de difuzare ori confruntarea cu informatiile firmelor partenere sau concurente pot da nastere unor situatii cu efecte negative pentru prestigiul si activitatea sa.Comunicatiile de Mk-este un factor esential in asigurarea succesului intreprinderilor pe piata si presupune transmiterea de informatii si mesaje catre segmentele tinta cu scopul de ai determina sa cumpere si sa consume.

1.1.Stabilirea strategiei de comunicare si promovare

Companiile moderne dispun de sisteme de comunicatii de marketing caracterizate printr-o complexitate ridicata. Asa cum am vazut in capitolul anterior, comunicarea firmei se realizeaza in mai multe planuri, cu destinatii diferite, fiecare dintre acestea necesitand tehnici specifice de comunicare.

De altfel, paleta larga de instrumente promotionale utilizate, precum si diversitatea obiectivelor urmarite, reliefeaza necesitatea coordonarii acestora, fapt care conduce firmele spre adoptarea conceptului de “comunicatii de marketing integrate” .

Programul comunicatiilor de marketing al unei firme se numeste “mix promotional” si constituie o combinatie specifica de instrumente si tehnici de promovare, pe care aceasta le utilizeaza in scopul indeplinirii obiectivelor sale de marketing. Aceste instrumente sunt: publicitatea, relatiile publice, fortele de vanzare, promovarea vanzarilor, manifestarile promotionale.

La randul sau, fiecare instrument presupune utilizarea unor tehnici specifice de promovare si, printr-o coordonare eficienta, alaturi de celelalte elemente ale mixului de marketing –produs, pret, distributie- au rolul de a realiza o comunicare cat mai completa si mai eficienta din partea firmei.

a. Etapele procesului de comunicare

Dupa cum se stie sistemul de comunicare are o structura bine determinata si presupune existenta simultana a patru elemente:

• emitatorul, respectiv sursa mesajului (firma, organizatie);

• receptorul, sau destinatarul mesajului (clienti persoane fizice sau juridice, organisme publice, institutii, agentii etc.);

• mesajul, respectiv acel ansamblu de cuvinte, imagini, simboluri pe care le transmite emitatorul;

• mijlocul sau canalul mesajului, respectiv suportul prin care se realizeaza comunicarea, iar mesajul ajunge la receptor.

Procesul de comunicare nu se desfasoara intotdeauna in mod armonios. Pe fundalul comunicarii pot surveni o serie de zgomote, de interferente, de bruiaje, care pot altera functiile principale ale comunicarii, respectiv codificarea si decodificarea mesajului, raspunsul si reactia inversa a receptorului. In aceste conditii, sarcina specialistilor in comunicare este complexa, deoarece nu trebuie neglijat nici unul dintre acesti factori-cheie care intervin in realizarea unei comunicatii.