Promovarea cașcavalului ținutul Neamțului al firmei Lacta Han Prod produs tradițional românesc

1.Contextul natural şi socioeconomic al judetului Neamt:

• Localizarea:

Situat pe văile unor ape limpezi şi repezi (Bistriţa, Siretul, Moldova), străjuit de crestele munţilor Bistriţei şi masivul Ceahlău, este locul ideal de sejur pentru orice amator de recreere. Aflat la distanţe de cca. 350 km de Bucureşti, cca. 325 km de Cluj Napoca, 620 km de Timişoara sau cca. 480 km de Constanţa, dispunând de drumuri modernizate, de o reţea bogată de hoteluri, hanuri şi popasuri turistice, judeţul Neamţ permite practicarea turismului în condiţii optime în tot cursul anului.

Străveche vatră de ţară din centrul Moldovei, ţinutul apare menţionat sub numele de Neamţ într-un document semnat de Alexandru cel Bun în anul 1403. Pe aceste meleaguri au trăit o parte a vieţii lor şi au creat, figuri ilustre ale culturii româneşti precum Al. Vlahuţă, I. Creangă, M. Eminescu, M. Sadoveanu, C. Hogaş, filozoful V. Conta, pictorii N. Grigorescu, N. Tonitza, A. Băeşu, L. Vorel şi V. Brauner. Amintirea acestor personalităţi este evocată în cadrul unor case memoriale, muzee sau manifestări culturale.

Aici, în judeţul Neamţ, se pot vizita valoroase monumente ale trecutului, restaurate şi păstrate cu grijă - Cetatea Neamţ (Tg. Neamţ), Curtea Domnească (P. Neamţ), Palatul Cnejilor (com. Durău) - dar şi obiective de interes turistic - rezervaţia de zimbri "Dragoş Vodă" (înfiinţată în anul 1968, lângă Tg. Neamţ) sau cele mai spectaculoase chei ale României: cheile Bicazului, rezervaţie floristică şi faunistică de mare încântare. Şi tot aici, masivul Ceahlău - unde legenda spune că trăia Zamolxis, zeul dacilor - oferă amatorilor ocazia unor drumeţii montane atractive.

• Delimitarea:

Învecinat cu judeţele Suceava la nord, Harghita la vest, Bacău la sud şi cu judeţele Iaşi şi Vaslui la est, Judeţul Neamţ este situat în partea central-estică a României şi se încadrează, din punct de vedere geografic, între 46040' şi 47020' latitudine nordică şi 25043' şi 27015' longitudine estică. Formele de relief au înălţimi cuprinse între 1907m (vârful Ocolaşul Mare) şi 169 m (lunca Siretului).

• Accesibilitatea zonei:

Suprafata - 589.614 ha din care:

• agricola - 283.789 ha (arabil - 170.473 ha; pasune - 39.394 ha; fânete - 40.108 ha; livezi - 2.703 ha)

• paduri - 261.330 ha

• ape, balti - 10.374 ha

• alte supr. - 34.122 ha

Căi de acces:

-Căile de acces către Piatra-Neamţ sunt DN15 dinspre Bacău şi Bicaz, DN15 C dinspre Târgu Neamţ, trecând prin Humuleşti şi Bălţăteşti şi DN15 D dinspre Roman, trecând prin Girov (de unde se desprinde DJ 208 G ce ajunge la Hanul Ancuţei). Accesul pe calea ferată se face pe linia 506, Bacău-Bicaz.

-Căile de acces către municipiul Roman sunt DN15 D dinspre Piatra-Neamţ (47 km), E 85 dinspre Bacău (46 km), sau pe calea ferată, dinspre Bacău sau Paşcani.

-Căile de acces către Târgu Neamţ sunt DN15 B dinspre Târgu Mureş (250 km) şi Paşcani (31 km), DN15 C dinspre Piatra Neamţ (44 km) şi Suceava (60 km), sau pe calea ferată, din Paşcani.

-Căile de acces către oraşul Bicaz sunt DN 15 dinspre Piatra-Neamţ (26 km), DN 17B şi DN 15 dinspre Vatra Dornei (131 km) şi Topliţa (112 km).

-Oraşul Roznov este situat la 13 km de Piatra Neamţ, pe DN15 spre Bacău. Se poate face şi pe calea ferată, dinspre Bacău.