Cuprins
- CAPITOLUL 1. PSIHOLOGIA CONSUMATORULUI 2
- 1.1. Sentimentul, probabil cel mai bun vânzător din lume 3
- 1.1.1. Caracteristicile sentimentului în psihologie 3
- 1.1.2. Sentimentul în marketing 4
- 1.2. Comportamentul consumatorului: Modul în care noi consumăm pe aici 7
- 1.2.1. Surse de influenţă asupra consumatorului 8
- 1.2.2. Rolul motivaţiei şi a tipurilor de gândire în dinamica comportamentului consumatorului 10
- 1.3. Comunicarea în marketing 16
- 1.4. Culorile în marketing 18
- CAPITOLUL 2. STUDIUL CULORILOR 22
- 2.1. Necesitatea studiului 23
- 2.2. Scopul cercetării 24
- 2.3. Variabilele cercetării 24
- 2.4. Rezultatele cercetării 27
- 2.4.1.Rezultate generale 28
- 2.4.2. Rezultatele tipului de gândire a chestionatului 43
- 2.4.2. Rezultatele tipului VALS a chestionatului 46
- CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ: DMT DESIGN SA 50
- 3.1. Prezentare generală a firmei 51
- 3.2. Obiect de activitate 51
- 3.3. Structura organizatorică 52
- 3.4. Portofoliu de produse 53
- 3.5. Clienţi 54
- 3.6. Concurenţa existentă pe piaţă 54
- 3.7. Aplicarea studiului culorilor: Profil coloristic internaţional 56
- CAPITOLUL 4. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI 58
- BIBLIOGRAFIE 60
- Anexa 1 61
Extras din proiect
INTRODUCERE
Este recunoscut la nivel internaţional faptul că sentimentul este cel mai bun vânzător al unui produs, dar modul de a induce acest sentiment diferă de la ţară la ţară, continent la continent, fiind profund influenţat de factori sociali şi culturali ce caracterizează fiecare consumator în parte.
Studiul efectuat îşi propune să pună în evidenţă relaţia dintre culori şi sentimente/atribute şi modul în care acestea sunt percepute de persoane cu tipuri de gândire diferite şi de tipuri diferite de consumatori. Cu această idee în gând, am realizat un chestionar pe trei secţiuni care măsoară precum urmează: relaţia dintre culori şi sentimente/atribute; tipul de gândire al chestionatului; şi, nu în ultimul rând, încadrarea în cele opt tipuri de consumatori conform diagramei VALS. Pentru a putea efectua în schimb analiza acestui chestionar, primul capitol al lucrării va prezenta câteva elemente importante ale psihologiei în marketing empatizând pe utilizarea sentimetului în procesul de fidelizare, comportamentul consumatorului din perspectiva tipurilor de gândire şi al diagramei VALS, principalele canale de comunicare de marketing şi utilizarea culorilor în acestea.
În urma analizei chestionarului concluziile vor fi testate prin aplicarea acestora asupra unei companii reale în cadrul unui studiu de caz ce urmăreşte evoluţia companiei DMT Design SA în contextul prezenţei sale pe pieţele internaţionale şi pe premiza extinderii domeniului de activitate, furninzând prin concluziile studiului unul din elementele necesare strategiei de extindere, şi anume, profilul coloristic internaţional al viitoarei ramuri a companiei format în concordanţă cu culorile empatizate şi antipatizate pe pieţele vizate.
Deşi studiul nu oferă decât profilul coloristic al consumatorului în funcţie de tipul de gândire şi tipul de consumator, acesta, în urma unei verificări al surselor academice, este primul studiu care evaluează diferenţele dintre acestea formând astfel o premiză pentru studii eventuale mai aprofundate.
Capitolul 1. PSIHOLOGIA CONSUMATORULUI
1.1 Sentimentul, probabil cel mai bun vânzător din lume
1.1.1 Caracteristicile sentimentului în psihologie
Înainte de a putea vorbi despre sentiment în marketing trebuie să îl putem defini ca şi concept. În primul rând sentimentul este “o structură complexă şi extinsă de tendinţe şi aspiraţii, relativ stabile care orientează, declanşează şi reglează conduitele individului” Sentimentul poate exista doar în prezenţa gândului şi a emoţiei, deoarece el reprezintă unirea dintre cele două.
Bibliografie
Jack S. Blocker, David M. Fahey, Ian R. Tyrrell, Alcohol and Temperance in Modern History: An International Encyclopedia (2003), p. 140
Andrei Cosmovici, Psihologie generala, Polirom (2005), Bucureşti
Spinoza, B., Baruch Spinoza, Etica demonstrată după metoda geometrică şi împărţită în cinci părţi, traducere Al. Posescu, Bucureşti, Humanitas, 2006, p. 152
Petre, D., Iliescu, D, Psihologia reclamei, Ediţia a doua revizuită şi adăugită, Bucureşti, Comunicare.ro, 2008, p. 111.
A.G. Lafley, Lovemarks, 2004, Saatchi and Saatchi
Michael A. Kamins, Frank H. Alpert and Lars E. Perner (2007), “How do Consumers Know Which Brand is the Market Leader or Market Pioneer? Consumers' Inferential Processes, Confidence, and Accuracy,” Journal of Marketing Management, 23, 590-611.
Anthony F. Gregorc. Gregorc Style Delineator: Development, Technical, and Administration Manual. Gregorc Associates, Inc., 1984
Keller, K. L., Building, measuring and managing brand equity, Prentice Hall, 2003, p. 260 - 286.
Rust, Roland T.; Lemon, Katherine N.; Zeithaml, Valarie A.: Return on Marketing: Using Customer Equity to Focus Marketing Strategy, Journal of Marketing 68(1), 2004, 109-127
Hemphill, M. (1996). A note on adults' color-emotion associations. Journal of Genetic Psychology, 157, 275-281.
Lang, J. (1993). Creating architectural theory: The role of the behavioral sciences in environmental design. New York: Van Nostrand Reinhold.
Mahnke F. (1996). Color, environment, human response. New York: Van Nostrand Reinhold.
Saito, M. (1996). Comparative studies on color preference in Japan and other Asian regions, with special emphasis on the preference for white. Color Research and Application, 21 (1), 35-49.
Choungourian, A. (1968). Color preference and cultural variation. Perceptual & Motor Skills, 26, 1203-1206
Preview document
Conținut arhivă zip
- Psihologia Consumatorului - Relatia dintre Culori si Emotii
- Psihologia_consumatorului_Relatia_dintre_culori_si_emotii.doc
- Psihologia_consumatorului_Relatia_dintre_culori_si_emotii_chestionar.doc