Psihologia Reclamei - Afișul în Campania Anti-Mirc

Domeniu: Marketing

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 107 în total

Cuvinte : 32630

Mărime: 3.08MB (arhivat)

Publicat de: Floare Danciu

Puncte necesare: 14

Universitatea „alexandru Ioan Cuza” IaSi Facultatea De Litere Departamentul De JurnalisticA Si StiinTele ComunicArii

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

INTRODUCERE 3
CAPITOLUL 1 REPERE ÎN ISTORIA PUBLICITATII 4
1.1. PUBLICITATEA LA NIVEL INTERNATIONAL 5
1.2. PUBLICITATEA ÎN ROMÂNIA 8
1.3. TEORII PUBLICITARE 9
CAPITOLUL 2 TIPOLOGIA RECLAMEI 13
2.1. CRITERII DE CLASIFICARE 13
2.2. RECLAMA ÎN MASS-MEDIA 15
2.2.1. Reclama în presa scrisa 15
2.2.2. Reclama la radio 18
2.2.3. Reclama la televiziune 19
2.2.4. Situatia reclamei din mass-media româneasca 21
2.3. ALTE TIPURI DE RECLAME 23
2.3.1. Reclama pe Transit 23
2.3.2. Afise si panouri stradale 24
2.3.3. Reclamele clasificate 25
2.3.4. Reclama prin posta 26
2.3.5. Reclama de la firma la firma 27
2.3.6. Cadouri cu mesaj publicitar 28
CAPITOLUL 3 PSIHOLOGIA RECLAMEI 29
3.1. UTILIZARI ALE EMOTIEI ÎN DOMENIUL RECLAMEI 30
3.1.1. Emotii pozitive în reclame 32
3.1.2. Emotii negative în reclame 34
3.1.3. Umorul în reclame 35
3.1.4. Întelegerea modului în care emotiile influenteaza comportamentul de consum 37
3.1.5. Ce procese interne influenteaza emotia 39
3.2. ÎNVATAREA SI RECLAMA 40
3.2.1.Conditionarea clasica de tip pavlovian 40
3.2.2.Conditionarea instrumentala 42
3.2.3. Învatarea prin observatie (teoria învatarii sociale) 43
3.2.4.Învatarea prin rezolvare de probleme 44
3.2.5. Ce procese interne influenteaza învatarea 45
3.3. PERCEPTIA RECLAMEI 46
3.3.1. Rolul atentiei 47
3.3.1.1. Elemente de contrast care afecteaza atentia 48
3.3.2. Principii de Gestalt cu aplicabiliate în reclama 52
3.3.3. Reclama subliminala 54
3.3.4. Masurarea perceptiei 57
3.3.5. Ce procese interne influenteaza perceptia 58
3.4. CUNOASTEREA 59
3.4.1. Implicatiile cunoasterii în receptarea mesajului publicitar 59
3.4.2. Ce procese interne influenteaza cunoasterea 62
3.5. MEMORIA 63
3.5.1. Tipuri de memorie 64
3.5.2. Rolul repetarii în memorare 65
3.5.3. Teorii ale memoriei si masurarea memorabilitatii 66
3.5.4. Ce procese interne influenteaza memoria 67
3.6.MOTIVATIA 68
3.6.1.Ierarhia trebuintelor în conceptia lui Maslow 68
3.6.2.Falsele nevoi si pseudosolutiile 69
3.6.3 Masurarea trebuintelor 70
3.6.4.Ce procese influenteaza motivatia 71
CAPITOLUL 4 CAMPANIA SOCIALA 72
4.1. CAMPANIA SOCIALA ÎN ROMÂNIA 73
4.1.1. Campania sociala "Nepasarea. Cel mai mare handicap" 78
4.1.2. Campania sociala “Nu da spaga” 80
4.2. CAMPANIA SOCIALA „ALEGE VIATA REALA” 83
4.2.1. Afisul din campania „Alege viata reala” 85
4.2.1.1. Elementele afisului 87
4.2.2. Cercetarea afisului din campania „Alege viata reala” 89
4.2.2.1. Analiza chestionarului 90
4. 3. ANALIZA ASPECTELOR LEGATE DE PSIHOLOGIA RECLAMEI 93
CONCLUZIE 97

Extras din proiect

„Advertising may be described as the science of arresting the human intelligence long enough to get money from it."

- Stephen Butler Leacock,Michael Jackman, Crown's Book of Political Quotations, 1982, New York: Crown Publishing Inc., p. 1.

Introducere

O reclama de succes nu este posibila fara cercetarea psihologica. Acest adevar este recunoscut de catre cei care creeaza si pun în circulatie mesajele publicitare care informeaza si conving consumatorii în acelasi timp. Pe lânga faptul ca aduce profit, reclama cel putin ca ideal, educa.

Nu se poate cunoaste relatia dintre psihologie si reclama daca nu se descopera mai întâi un istoric al publicitatii si o clasificare a acesteia. (capitolele 1 si 2). Originile publicitatii sunt foarte îndepartate, iar evolutia acesteia este spectaculoasa. Statele Unite este tara cu cea mai puternica industrie a reclamei, dar piata româneasca a publicitatii este înca în formare.

Creatorii de reclama vor sa cunoasca fenomele psihice determinate de receptarea publicitara, pentru a putea anticipa raspunsul publicului consumator. Se considera ca intentia de cumparare apare ca rezultat al unui ansamblu de procese psihice: perceptia, emotia, cunoasterea, motivatia, învatarea si memorarea (capitolul 3).

Dar pâna la urma orice reclama este influentata de acest ansamblu de procese psihice. Am ales afisul din campania sociala „Alege viata reala” (capitolul 4) pentru a analiza acest lucru, mai concret impactul afisului asupra publicului tinta format din elevi si studenti. Astfel este vorba despre o campanie anti mIRC pentru prevenirea atacurilor la persoana, rasismului si a hartuirii pe mIRC, adresându-se în special tinerilor cu vârste cuprinse între 14-24 de ani.

Campaniile sociale sunt din ce în ce mai vizibile în peisajul românesc, majoritatea având o dubla componenta: de imagine/educare si de actiune/implicare. Pe de o parte, pentru ca problemele sociale exista si vor exista. Pe de alta parte, pentru ca din ce în ce mai multe organisme internationale si companii private militeaza pentru ceea ce, în tarile vestice, este cunoscut sub numele de CSR sau corporate citizenship. Înainte de a analiza afisul din campania „Alege viata reala” am prezentat doua campanii sociale de succes din România: "Nepasarea. Cel mai mare handicap" (2003) si “Nu da spaga” (2004).

Analiza afisului este sustinuta si de o cercetare pe un esantion de elevi si studenti cu privire la crearea sau schimbarea atitudinii publicului consumator de mIRC prin mesajul transmis de afis.

Capitolul 1 Repere în istoria publicitatii

Originile publicitatii sunt foarte îndepartate, iar evolutia acesteia este spectaculoasa. Statele Unite este tara cu cea mai puternica industrie a reclamei. Elementele cele mai importante din istoria publicitatii sunt marcate de aspecte ale experientei americane publicitare.

“Putem identifica trei mari perioade în istoria publicitatii: (1) perioada premarketing -dinainte de Antichitate pâna la aparitia mijloacelor de comunicare în masa; (2) perioada comunicarii de masa - din 1800 pâna la jumatatea secolului XX; (3) perioada publicitatii stiintifice (bazata pe abordari structurate) – din anii ¢50 pâna în prezent (O¢ Guinn, Allen si Semenik, 1998, Jefkins, 2000, Russel si Roland, 1996).”