Publicitatea și implicațiile pe care le are asupra protecției consumatorului

Introducere

Publicitatea se ocupa cu promovarea bunurilor, serviciilor, companiilor si ideilor, de cele mai multe ori prin mesaje platite. Scopul direct ale acestor mesaje este stimularea dorintelor clientilor potentiali, si formarea asociatiilor pozitive în legatura cu produsul sau compania promovata, scop care este atins prin folosinta metodelor de manipulare psihologica mai mult sau mai putin subtile.

Publicitatea asigura legatura între produse sau servicii si oameni. Pentru a fi eficienta, în acest sens ea trebuie sa corespunda produselor si sa fie relevanta pentru oameni în exprimarea si sustinerea unui avantaj competitiv. Aceasta este versiunea generalizata sau generica a strategiei pentru care este conceputa fiecare reclama. Specificul marcii, specificul nevoilor consumatorilor si specificul avantajului competitiv determina strategia pentru care este conceputa o reclama sau o campanie publicitara. Totusi, indiferent de gradul sau de specificitate, nu strategia este cea care concepe publicitatea. Pentru fiecare strategie, exista un principiu, un numar nedeterminat de solutii creative posibile.

„Publicitatea nu este arta, este facuta pentru a vinde. Cine crede ca publicitatea este facuta dezinteresat, nu ar trebui sa existe în domeniul asta. Este adevarat ca, cel putin în ceea ce priveste punerea în forma, publicitatea foloseste mijloace artistice. Dar, cum nu este o forma de arta, publicitatea trebuie sa respecte regulile comunicarii comerciale, legale sau de autoreglementare si, mai ales, sa evite ca publicul sa nu fie socat de niste puneri în scena care distrug imaginea omului, imaginea femeii.” Jean-Pierre Teyssier, director al Aliantei Europene pentru Etica în Publicitate.

În ziua de azi orice se vinde, de la fericire, la neliniste, Dumnezeu, zâmbete, orice. Mc Donalds îti ofera linistea de dupa masa, cluburile de noapte extazul pe care nu-l ai acasa; Colgate un zâmbet pur, Coca Cola visele pe care le-ai uitat pe vremea când erai tânar si erai sigur ca o sa ajungi un star rock, dar acuma nu faci altceva decât sa stai cu ochelarii în monitor de dimineata pâna seara în timp ce fundul tau se tabaceste într-un fotoliu negru, iar colegii de birou scot sunete prea înalte. Ce face publicitatea? Ia realitatea ta, o retuseaza în Photoshop fara sa îi schimbe esenta, doar ambalajul dupa care ti-o vinde la supra pret. Cine face asta? Aia de stau la subsolul cladirii, aia de sub acount-executiv, aia de se întind pe jos pe întuneric si asteapta sa li se lumineze mintiile, atâtea minciuni au zis deja ca nici nu mai stiu care e realitatea lor sau în ce sa creada, toata viata au îngropat secrete pâna au ajuns un mister ambulat pentru el si toti ceilalti Dupa nasterea lui Einstein se pare ca totul e relativ asa ca nu o sa ne legam de afirmatia „e publicitatea arta sau nu” dar pentru toti cei care îngroapa secrete: veniti sa ne adunam în jurul amintirilor trecute pe o piesa care am si uitat ca o am ca si amintire.

Istoria publicitatii

3000 - 500 î.e.n. Firma interioara, una dintre primele forme de publicitate, era de obicei un semn, pictat foarte atragator pe peretele unei cladiri. Cele mai vechi semne au fost descoperite în ruinele Babilonului, Romei Antice si ale orasului Pompei. 500 de ani mai târziu, comerciantii egipteni amplasau de-a lungul drumurilor publice bucati de stânca în care erau sculptate diverse mesaje în scopul informarii calatorilor în legatura cu produsele sau serviciile oferite. În perioada anilor 500 î.e.n., în vechea Roma, mesajele erau pictate pe pereti în scopul promovarii jocurilor publice, afacerilor locale sau pentru a chema alegatorii la vot.

În 1472 în Anglia apare o prima experienta ce poate fi considerata publicitate: o foaie volanta pe care se anunta la Londra aparitia unei noi carti de rugaciuni care se afla la paraclisierul bisericii.

În 1650 se anunta în ziarul londonez o recompensa pentru 12 cai pierduti cu trei zile în urma.

Pâna la revolutia industriala reclama a avut un caracter personal si se adresa unui numar important de oameni. În acest sens se practica tiparirea în ziare. În coloniile nord-americane exista un ziar care a inceput includerea de reclame în anul 1704.

Un rol principal în publicitate la avut Benjamin Franklin, fiind primul care a realizat chenarul pe diferite dimensiuni pentru atragerea atentiei, dar si în privinta utilizarii imaginilor.

În iunie 1844 prima reclama de revista apare în Mesagerul Sudului.

Istoria marketingului îl considera pe Brad Palmer ca fiind primul agent de reclama, având o afacere în America. În 1841 el cumpara spatii din ziare si reviste revânzându-le celor interesati. Cei interesati îsi construiau propria reclama.

În 1890 apare prima agentie de reclama. Ea planifica, creaza, executa campanii de publicitate pentru clienti.

Procesul tehnologic în telecomunicatii este o noua treapta în evolutia publicitatii. În 1844 s-a inventat telegraful, iar sfârsitul secolului trecut a adus instrumente în plus pentru evolutia publicitatii: fonograful si telefonul.

Aparitia responsabilitatii s-a produs mai întâi la americani. Natiunea americana a intrat în secolul XX ca o mare natiune industriala. Avea un marketing evoluat ce a sporit mult rolul publicitatii. La începutul secolului XX au avut loc unele evenimente nefericite care au venit atât de la producatorii de bunuri cât si de la producatorii de reclama si guvern. Aceste evenimente au dus la crearea unor impresii negative despre publicitate, deoarece agentiile de publicitate au facut campanii mincinoase unor produse. În acest moment s-a organizat o firma de cercetare stiintifica a consumatorului si a impactului produsului, a mijloacelor de influentare a opiniei publice, ajungând astfel sa satisfaca preferintele consumatorilor. Astfel a aparut Cercetarea de marketing ca stiinta separata, atragând dupa sine reponsabilitatea organizatiilor care realizeaza reclame.

Aparitia în 1926 a studioului de radio a oferit oamenilor de publicitate atingerea cotelor de audienta nationala.