Raport de țară - Nepal

Capitolul 1

Scurtă prezentare

Nepal este o țară fără ieșire la mare, având ca vecini doi giganți, China în nord și India în est, sud și vest. Unul dintre cele 49 de state cel mai puțin dezvoltat, cu un venit anual pe cap de locuitor de 1200 dolari, Nepal deține locul 157(din 187 de state) în Indexul Dezvoltării Umane al Națiunilor Unite.

Nepal se întinde pe o suprafatță de 147 181 km2 ,deține o enormă diversitate geografică divizată în trei zone ecologice: câmpiile(terai) la sud, dealuri și munți în centru și munții Himalaya în nord. Sute de râuri și rețele fluviale împart peisajele în sute de dealuri și dâmburi, izolând rezidenții de evoluția rapidă a unei lumi a informațiilor și dezvoltării din pricina infrastructurii de legătură(transporturi și comunicații). Aceste trei regiuni expun o mare diversitate de așezări umane, resurse și nivele de dezvoltare economică.

Casă pentru aproape 30 milioane de locuitori, Nepal este un mozaic de grupuri etnice care au propriile limbi și culturi. Oficial este un stat hindus cu un sistem al castelor rigid care compartimentează populația în 4 grupuri ierarhice. Aceste caste sunt în strânsă legătură cu sistemul de guvernare al țării, castele superioare, bahun și chhettri deținând mereu poziții superioare și privilegii, iar celelalte grupuri fiind deseori discriminate în încercarea de a ocupa poziții în instituțiile statului.

Primele mențiuni documentare ale Nepalului, datează din secolele III-IV, iar inagurarea pasurilor transhimalayene după 600 face din Nepal, o zonă de tranzit în comerțul intercontinental dinspre China peste Tibet, spre India. În evul mediu influența indiană asupra principatelor nepaleze este consolidată după instaurarea în India de nord a stăpânirii islamice a Marilor Moguli (1526) de către refugiații hinduși în căutarea unui nou adăpost. Ctitorul Nepalului modern a fost principele gurkha Prithvi Narayan Shan, în anul 1768. El realizează în anii 1768 - 1769 unitatea statală a Nepalului prin cucerirea principatelor Kathmandu, Pátan și Bhádgáon. Noul guvern stabilește capitala la Kathmandu și face din hinduism religia oficială a statului.

Din data de 28 mai 2008 Nepal a fost declarat republică federală în urma înțelegerii semnate de Alianța celor 7 și Partidul Maoist.

Nepal este un stat post-conflictual care caută să formeze o democrație într-un mediu concurențial. Eșecul adunării generala de a ratifica o nouă constituție până în luna mai a acestui an reprezintă un pas înapoi și un impediment major în managementul macroeconomic. În urma demiterii adunării, operațiunile statului au fost lăsate pe mâna unui guvern provizoriu. Noi alegeri ar trebui să aibă loc în aprilie 2013, dar este nevoie de înțelegere între partide. Între timp, articole cheie din legislație, ca bugetul statului, au fost amânate. Mai mult, aceste probleme politice par să împiedice investițiile străine, impun reticență donatorilor și slăbesc prospectele pentru reforme economice și financiare.

Principalele partide politice: Partidul Comunist, Congresul Nepalez, Partidul Comunist Maoist, Partidul Rastriya Prajatantra, Partidul Rastirya Janshakt, Uniunea de Centru-Stânga,etc.

Populația

Din 1911 până în 2011, populația totală a țării a crescut de la 5.6 milioane la 29.9 milioane de locuitori. Totuși, aceste cifre nu includ și cei aproximativ 105 000 de refugiați din Butan, cei mai mulți făcând parte din grupuri entice nepaleze. Rata medie de creștere a populației a fost de 2% anual din 1911 până în 2009. Densitatea populației a crescut de la 38.3 în 1911 la 157.3 de personae pe km2 în 2009. Mărimea populației, densitatea și rata creșterii tind să fie mai ridicate în localitățile de la granița cu India și cele de pe langă capitala țării, Kathmandu. Mai mult, 33,5% din populație au vârste sub 15 ani, 62% au vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani, iar restul de 4.4% reprezintă populația de peste 65 de ani. Speranța de viață la naștere este de 65 de ani la bărbați și de 67 de ani la femei.

Grupuri etnice

Analiza grupurilor etnice din Nepal este complicată datorită sensibilității subiectului identității entice și lingvistice, dar și a faptului că nu s-au făcut sondaje în legătură cu acest lucru.

Cea mai cuprinzătoare clasificare a etniei are la bază originea națională, care include 3 grupări majore: indo-nepalezii, originari din India; tibetano-nepalezi care sunt de origine tibeto-mongolă, și indigenii nepalezi. Sondajele nepaleze oferă mai multe clasificări etnice specifice, în care sunt cuprinse peste 100 de etnii și caste, grupate în 5 grupuri mai mari pe baza caracteristicilor culturale proeminente, și anume: hinduși 59%, indigeni janajatis 31% , newars 5.5%, musulmani 4.3%, și o altă categorie de 0.2% care include sikhși, bengalii, marwaris și jainșii.

Statul este conștient că aceste categorii sunt provizorii. Diferențele etnice au complicat de multe ori integrarea națională și unificarea, în special după reformele democratice de la începutul anilor ’90, când grupurile minoritare au evitat să își declare cultura și identitatea.

Limba

Limba oficială este nepaleza, vorbită de 47.8% din populație. Cea de-a doua cea mai des vorbită este maithili(12.1%), iar engleza începe să fie folosită din ce în ce mai des, fiind obligatorie în școli și universități.

Conform sondajelor din 2001, erau 92 de limbi folosite ca limbi materne și un număr nedeterminat a fost clasificat ca fiind limbi necunoscute. Multe dintre aceste limbi sunt rar vorbite în afara ariilor specifice, dar este ceva obișnuit ca un nepalez să vorbească 2 sau mai multe limbi. La încheierea politicii statului din 1991, „o națiune, o limbă”, procentul persoanelor care declarau limba lor ca fiind nepaleza a scăzut, iar limba a devenit indicator al identității și diviziunii sociale.