Regiunea Banat

1. Oraşele din regiunea Banat

Banatul reprezintă provincia istorică situată în extremitatea sud - estică a entităţii teritoriale Mitteleuropa. Arealul Banatului, având aproximativ forma unui pătrat, are, ca limite naturale, la nord râul Mureş, la vest râul Tisa, la sud fluviul Dunărea, iar la est un traseu prin vestul Carpaţilor Meridionali şi prin sudul Carpaţilor Occidentali. Suprafaţa Banatului, de 28 526 kmp este astăzi împărţită între trei ţări. Cea mai mare parte, cca. două treimi, aparţine României (18 966 kmp), cca. o treime aparţine Serbiei (9 276 kmp), iar o mică parte, 284 kmp aparţine Ungariei. Din punct de vedere administrativ, teritoriul Banatului este, în prezent, divizat astfel:

În România:

- judeţul Timiş, în întregime

- judeţul Caraş - Severin, mai puţin localităţile Băuţar, Bucova, Cornişoru, şi Preveciori, formând, împreună, comuna Băuţar

- judeţul Arad, doar partea de la sud de râul Mureş

- judeţul Mehedinţi, numai Baia Nouă, Dubova, Eibenthal, Ieşelniţa, Orşova şi Sviniţa. Câteva localităţi din arealul tradiţional bănăţean au dispărut sub apele lacului de acumulare Porţile de Fier.

- judeţul Hunedoara - localităţile Sălciva şi Pojoga

Oraşe bănăţene

Timisoara este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Timiş din regiunea istorică Banat, vestul României. La 1 ianuarie 2009, având 311.586 mii de locuitori, era al doilea oraş ca populaţie din România. Numele localităţii vine de la râul Timiş (trecând la sud de municipiu), numit de romani in antichitate Tibisis sau Tibiscus.

Caransebeş - municipiu din judeţul Caraş - Severin, România. Caransebesul este situat în estul Banatului, egal depărtat de fluviul Dunăre şi de râul Mureş. Zona depresionară a Caransebeşului a fost locuită din cele mai vechi timpuri, acest fapt fiind atestat de numeroase descoperiri arheologice:

- unelte din silex (calcedonie), datând din paleoliticul superior (cca. 35.000 - 10.000 î.e.n.);

- aşezări neolitice timpurii (cultura Starcevo - Criş), datând din mileniile VI-V î.e.n.;

- aşezarea neolitică de mari dimensiuni, aparţinând culturii Vinca, în zona Balta Sărată, aşezare însemnată şi pentru stabilirea cronologiei neoliticului din sud-vestul României (cca. 4800 - 4600 î.e.n.);

- aşezarea aparţinând epocii mijlocii a bronzului (cca. 1600 - 1200 î.e.n.); depozitul de bronz cuprinzând 172 de piese descoperite pe Dealul Mare (1100 - 1000 î.e.n.);

- descoperirile din prima epocă a fierului (Hallstatt);

- monedele de tip tetradrahmă ştanţate de către daci (secolul al IV-lea î.e.n.).

Plăci comemorative:

- Placheta de pe casa Generalului Ioan Dragalina (Str. Ardealului, nr. 6).

- Placheta de pe casa profesorului Antoniu Sequens (Str. Constantin Diaconovici Loga, nr. 8).

- Placheta de pe casa prozatorului Sorin Titel (Str. Mihail Kogalniceanu, nr. 17)

- Medalionul poetului George Suru, placat pe Casa de Cultura (Str. Mihai Viteazu, nr. 6)

- Placheta de pe casa unde a locuit renumitul taragotist si culegator de folclor Luta Iovita (Str. Poiana, nr. 5)

- Sigilul stilizat al Comitatului Caras-Severin placat pe cladirea Gradinitei nr. 2 cu orar prelungit (Str. Mihai Viteazu, nr.7)

Anina este un oraş în judeţul Caraş-Severin, Banat, România. Are o populaţie de 9.172 locuitori. Se situează în inima munţilor Aninei. Este un oraş preponderent minier, care s-a dezvoltat în jurul exploatărilor de huilă. În perioada de după 1989, a înregistrat un puternic regres economic. A fost declarat oraş în 1952. În anul 2002, în Peştera cu Oase de lângă Anina, au fost descoperite cele mai vechi rămăşiţe ale omului modern din Europa, numit Ion din Anina, cu o vechime de circa 40.000 ani.

Aninoasa este situat în partea de sud a judeţului Hunedoara, în bazinul carbonifer Valea Jiului, fiind învecinat la nord-est cu municipiul Petroşani, la sud cu judeţul Gorj, iar la vest cu oraşul Vulcan.

Depresiunea Văii Jiului, în care este aşezat oraşul Aninoasa, este destul de înaltă, altitudinea medie fiind de 556 m la confluenţa Jiurilor, 800 m spre marginile de est şi vest. În această regiune se găsesc munţi cu înălţimi de peste 2000 m acoperiţi cu păduri întinse de foioase şi conifere: Munţii Parâng şi Munţii Valcan. Ocupaţia de bază este mineritul. Forma alungită a localităţii a fost determinată de reţeaua hidrografică. Cel mai important râu este Jiul de Vest, care desparte oraşul Aninoasa, în două unităţi geografice: Iscroni şi Aninoasa. Iscroniul este mult mai mic decât Aninoasa şi se întinde în regiunea cuprinsă între podul de peste râu şi DN 66.

Baia de Aramă este un oras în judetul Mehedinti, Oltenia, România. Are o populaţie de 5.617 locuitori. Râul Brebina străbate acest vechi târgusor mehedintean, în zonă existând o multime de ruine dacice, semn că regiunea a fost intens locuită de daci. Astăzi însă, natura si-a reintrat în drepturi. Altădată, aici erau mine de cupru, dar acum localitatea prezintă mai mult interes agro-turistic, fiind situată în apropierea multor obiective turistice montane.

Alături de păduri şi păsuni o bogăţie deosebită o reprezintă apele. Oraşul este străbătut de râul Bulba care izvorăşte din peştera cu acelaşi nume aflată în legătură cu Peştera Ponoarele prin care se scurge apa lacului Zătoni. Debitul râului este sporit de numărul mare al izvoarelor care îl alimentează, dintre care cel mai cunoscut este Bolborosul, care ţâşneşte la poala Cornetului de la baza unei stânci.. Aici, la Bolboros, se organizau mai ales în zilele călduroase de vară ieşiri la iarbă verde şi petreceri cu lăutari până noaptea târziu. Cu toate că asemenea petreceri sunt tot mai rare în ultimul timp, Bolborosul rămâne un loc fermecător care îi asteaptă pe cei setoşi de frumuseţe. Apele izvorului au fost captate pentru o păstrăvărie aflată în administrarea Ocolului Silvic din Baia de Aramă. Ceva mai jos se află un alt izvor care a fost captat şi adus până în faţa bisericii şi a şcolii, unde ţâşneşte într-o fântănă aspectuos construită cu douăsprezece guri, o adevărată risipă de bogătie.

Băile Herculane este un oraş în judeţul Caraş-Severin, fiind situat pe Valea Cernei. Are o populaţie de 9000 locuitori şi reprezintă staţiunea cea mai veche şi scumpă din Banat.

Drobeta Turnu-Severin, până în 1972 Turnu Severin, este un port la Dunăre, reşedinta judeţului Mehedinţi. Este aşezat în partea vestică a Olteniei, fiind situat pe malul stâng al Dunării, la ieşirea fluviului din defileu, în depresiunea subcarpatică a Topolniţei, pe drumul european E70, la 220 km sud-est de Timisoara, 113 km vest de Craiova si 353 km vest de Bucuresti. Severinul se află într-o zonă de climă temperat-continentală cu influente submediteraneene, cu veri însorite si ierni blânde, care oferă conditii pentru dezvoltarea unor vegetatii specifice, cum ar fi migdalul, smochinul, liliacul, teiul si castanul sau arborii exotici: magnolia, nucul caucazian, Ginkgo biloba — cea mai veche specie de pe glob.

Hunedoara este cel mai mare oraş din judeţul Hunedoara.

Orăstie, mai demult Orosteiu, este un municipiu situat în judeţul Hunedoara. În anul 1999 a împlinit 775 de ani de la prima atestare documentară, vârstă la care puţine aşezări hunedorene au ajuns. Dar cei 775 de ani reprezintă doar o verigă dintr-un trecut istoric îndelungat, al cărui început se pierde în negura vremurilor, confirmat de numeroasele urme ale civilizaţiei materiale şi spirituale descoperite pe teritoriul oraşului. Cele mai recente cercetări arheologice au scos la iveală numeroase dovezi materiale aparţinând culturii neolitice “Turdas”, dar şi epocilor ulterioare. Descoperiri întâmplătoare au confirmat dezvoltarea unei civilizaţii romane înfloritoare. În perioada secolelor III-X comunităţile daco-romană şi apoi romană au fost obligate să adopte un nou mod de existenţă, retrăgându-se în zone mai puţin accesibile, din faţa valurilor de popoare migratoare.

Deva este un municipiu, reşedinţă a judeţului Hunedoara. Are o populaţie de 68.830 de locuitori.

Reşita este municipiul resedinţă de judeţ al judeţului Caraş-Severin. Municipiul Reşiţa este situat pe malul Bârzavei. În apropiere se află exploatări de huilă, pe Valea Domanului, de minereuri de fier la Lupac şi Ocna de Fier, precum şi de calcare.

Oraviţa este un oraş în judeţul Caraş-Severin. Are o populaţie de 15.564 locuitori. Teatrul „Mihai Eminescu” din Oravita este cel mai vechi teatru din ţară şi din sud-estul Europei. Clădirea a fost construită în stil baroc vienez în anul 1817. Poetul Mihai Eminescu a jucat pe scena acestuia, de unde şi numele actual.

Calea ferată Oravita-Bazias a fost prima cale ferată construită pe cuprinsul României, dată în funcţiune la 20 august 1854. În prezent linia mai este funcţională doar pe sectorul Oravita - Iam. Calea ferată Oravita- Anina este una din cele mai frumoase linii de cale ferată din Europa, doar că nu este pusă în valoare deloc. A fost dată în folosinţă în anul 1863 şi este cea mai veche linie ferată montană din România.

Primele baraje de greutate din România construite în perioada 1723 - 1733 pentru spălarea minereurilor pe pârâul Oravita, cunoscute sub numele de Lacul Mare şi Lacul Mic. Cea mai veche farmacie montanistică- La vulturul Negru fondată în 1793.

Orşova este un municipiu din judeţul Mehedinţi. Este situat pe malul lacului de acumulare Porţile de Fier I de pe Dunăre, în zona de vărsare a râului Cerna în Dunăre. La recensământul din 2002, populaţia oraşului era de 12 967 locuitori.