Relația dintre logistică și resursele umane

I – Continutul si importanta functiunii de resurse umane pentru activitatea unei organizatii

1. Resursele umane - introducere

1.1. Rolul functiunii de resurse umane

Functiunea de resurse umane este specializata in activitati legate de managementul si dezvoltarea fortei de munca dintr-o organizatie. Rolul general al functiunii de resurse umane este de a permite organizatiei sa-si atinga obiectivele prin luarea de initiative si asigurarea serviciilor de indrumare si sustinere pentru toate aspectele legate de angajatii organizatiei. Scopul fundamental este de a garanta ca managerii solutioneaza in mod eficace toate problemele care tin de gestionarea si dezvoltarea fortei de munca, precum si de relatiile dintre conducerea manageriala si angajati.

Un alt rol important al functiunii de resurse umane este de a contribui hotarator la crearea unui mediu in care oamenii pot sa-si fructifice potentialul, atat in propriul lor beneficiu, cat si al organizatiei. Desi este o activitate de sustinere, trebuie sa fie proactiva. Ea sustine si promoveaza solutii economice care fructifica oportunitati noi de activitate, in aceeasi masura in care trebuie sa gaseasca solutii la restrictii evidente.

Rolul resurselor umane inregistreaza variatiuni intre organizatii diferite din cauza influentei unor variabile contextuale cum ar fi:

• valorile si convingerile conducerii manageriale superioare in legatura cu necesitatea unei functiuni de resurse umane specializate si a masurii in care aceasta poate sa contribuie la realizarea obiectivelor de profit;

• stategia economica a intreprinderii si factorii decisive ai succesului, precum si gradul in care conducerea superioara crede ca este mai profitabil sa se atinga obiectivele strategice sis a se acorde factorilor decisive ai succesului atentia cuvenita, atunci cand exista o functiune de resurse umane specializata;

• structura organizatiei, de exemplu centralizata sau descentralizata, omogena sau divizionalizata, ierarhica sau aplatizata , urmeaza strategia care se aplica la fel de bine si structurii de resurse umane;

• cultura organizatiei in general ( normele, valorile si stilul managerial);

• tehnologia , activitatile si competentele de baza ale organizatiei, care ar putea sa denote ca unul din factorii potentatori esentiali ai performantei este capitalul uman utilizat de organizatie, adica aptitudinile, motivatia si angajamentul asumat al angajatilor ei; in aceste conditii, este mai probabil sa se recunoasca necesitatea serviciilor interne de avizare si consultanta de secialitate;

• masura in care se aplica o politica de cedare a responsabilitatii pentru activitatile de resurse umane catre managerii de executie;

• structura traditionala si puterea functiunii de resurse umane;

• experienta competenta n domeniul de specializare si in cel al administrarii afacerilor, credibilitatea si atuurile politice ale sefului functiunii de resurse umane si ale membrilor de baza ai acesteia.

1.2. Organizarea functiunii de resurse umane

Organizarea si dotatea cu personal a functiunii de resurse depinde evident de marimea firmei, de gradul de descentrare a activitatii curente, de tipul muncii depuse, de tipul fortei de munca utilizate, de rolul repartizat functiunii de resurse umane si de tipul serviciilor pe care trebuie sa le presteze aceasta.

Nu exista o marime standard pentru pentru raportul dintre numarul specialistilor de resurse umane si numarul angajatilor. Aceasta proprtie poate sa fie intre 1 la 80 si 1 la 1000 sau chiar mai mult. Marimea acestui raport este influentata de toti factorii mentionati mai sus si nu poate fi stabilita decat empiric, analizand ce servicii de resurse umane sunt necesare si apoi hotarand gradul in care vor fi prestate de profesionisti angajati cu norma intreaga sau daca pot fi procurate de la agentii ori consultanti din exterior. Gradul in care organizatia considera ca managementul resurselor umane este responsabilitatea prima a managerilor de executie si a conducatorilor de echipe afecteaza nu doar numarul cadrelor de resurse umane existente, ci si natura serviciilor de indrumare si sprijin pe care le ofera aceste cadre.

Organizarea si dotarea cu personal a functiunii de resurse umane trebuie sa tina cont de rolul acesteia in formularea strategiilor si politicilor de resurse umane si in a interveni si inova atunci cand e nevoie. Dar aceasta functiune are si obligatia de a furniza servicii eficiente si rentabile din punctual de vedere al costurilor, in domenii cum ar fi recrutatarea, formarea, remunerarea, managementul problemelor de protectie a muncii si sanatatii. Acestea nu pot fi neglijate : credibilitatea si reputatia functiunii, in ceea ce ii priveste pe managerii de executie, depind in mare masura de calitatea acestor servicii, pe care departamentul de resurse umane le presteaza clintilor interni.

De fapt este important ca membrii functiunii sa nu uite ca managerii de linie sunt clientii lor si ca merita inaltul nivel de servire personala care sa le satisfaca necesitatile.

2. Activitatile specifice functiunii de personal-resurse umane

Functiunea de personal cuprinde ansamblul activitatilor desfasurate in cadrul intreprinderii pentru realizarea obiectivelor in domeniul asigurarii potentialului uman . Functiunea de personal ,evidentiata ca functiune distincta a intreprinderii, capata in conditiile organizarii stiintifice a productiei o importanta din ce in ce mai mare.Aceasta functie concentreaza toata problematica privind asigurarea cantitativa si calitativa a fortei de munca necesara indeplinirii obiectivelor intreprinderii.Ea se realizeaza prin recrutarea, pregatirea corespunzatoare si reciclarea periodica a personalului ,prin stabilirea corecta si stimulativa a salarizarii ,precum si prin integrarea organica a intrgului personal in sistemul complex de relatii tehnice si social economice.

Functiunea de personal este hotaratoare si in ceea ce priveste perfectionarea continua a relatiilor sociale ,indeosebi a relatiilor intre personalul muncitor si conducerea unitatii.Importanta si complexitatea functiunii de personal este accentuata si de faptul ca ea trebuie sa asigure, concomitent cu obiectivele mai sus amintite ,promovarea initiativei, cee ce reclama, pe langa tehnici de organizare a muncii si tehnici specifice de psihologie, sociologie,ergonomia muncii.

Principalele activitati care tin de exercitarea functiunii de personal sunt :

 asigurarea cantitativa si calitativa a fortei de munca necesare pentru realizarea obiectivelor stabilite.

 pregatirea ,perfectionarea si salarizarea personalului.

 rezolvarea problemelor de ordin social ,raporturile salariati-management si sindicate-patronat,protectia personalului.