Relații publice la Crang SA

Capitolul I

Ce sunt relaţiile publice?

1.1. Clasificarea relaţiilor publice

Există părerea unanimă că o instituţie, o întreprindere, desfăşoară acţiuni de relaţii publice interne şi acţiuni de relaţii publice externe.

Relaţiile publice interne ale instituţiei

Cel mai mare impuls dat relaţiilor publice este legat de „descoperirea” de către şcoala de la Harvard, condusă de Elton Mazo în perioada 1924 - 1927, a faptului că relaţiile umane constituie un factor al muncii productive. De aici s-a ajuns la concluzia că “armonizarea” relaţiilor dintre membrii unei colectivităţi instituţionalizate favorizează desfăşurarea şi dezvoltarea activităţii respective. Ca urmare specialiştii in relaţii publice consideră că prin intermediul acestor relaţii are loc “ indoctrinare” a personajului cu filozofie a întreprinderii respective, în care elementul predominant să fie înţelegerea restului economic şi social al acesteia.

Acţiunile de relaţii publice interne pot fi realizate în modalităţi diferite , ca : în reuniuni informative cu personalul , în cadrul cărora se discută activitatea pe compartimente sau în ansamblu , perspectivele , măsurile de luat etc. , se pot difuza filme realizate de personalul propriu ; se pot folosi emisiuni radio şi de televiziune , broşuri , pliante , comunicare personala etc.

Esenţialul este că fiecare om să se considere coparticipant la activitatea instituţiei sau întreprinderii respective , iar instituţia să-i apară în minte ca fiind cea care îi permite să-şi manifeste din plin spiritul inventiv , creator , personalitatea.

Relaţiile publice externe ale instituţiei

Buna desfăşurare a muncii în instituţia sau întreprinderea respectivă este dependentă, în anumite limite, şi de climatul psihologic pe care şi-l creează în exteriorul său, în rândul celor cu care vine în contact.

Se apreciază că o atenţie deosebită trebuie aordată clientelei şi marelui public. Informaţiile care se vehiculează pentru a crea un climat psihologic favorabil în rândul publicului din afara întreprinderii trebuie foarte bine selectate. Ele nu trebuie să ia forma unei campanii publicitare ; ci acţiunile, intenţiile şi perspectivele acestora.

1.2. Procesul de relaţii publice şi caracteristicile lui

Relaţiile publice se bazează în totalitate pe sentimentul de încredere pe care îl creeză persoanele sau instituţiile interesate, la nivelul altor instituţii sau publicului larg. După cum bine se observă este vorba de un ansamblu de activităţi care trebuie derulate pe o perioadă de timp delimitată sau nelimitată, unde sunt angrenaţi mai multi angajaţi şi care acţionează pe baza unui plan foarte bine stabilit, respectându-se reguli semantice.

Toate elementele trebuie privite într-un întreg şi , mai mult decât atât, rezultatul este planificat, prevăzut şi aşteptat chiar.

Datoriă acestor considerente , apreciem că avem de-a face nu cu o derulare de activităţi la nivelul unei instituţii sau organizaţii, ci cu un întreg proces care poate fi denumit procesul de relaţii publice.

După părerea noastră, procesul de relaţii publice are ca scop principal câştigarea încrederii şi poate fi reprezentat ca un ansamblu de vectori care acţionează în mai multe etape şi la niveluri diferite , având drept scop schimbarea sau modificarea unor prezentări, despre un obiect sau fenomen.

Caracteristicile procesului de relaţii publice sunt :

1. Procesul de relaţii publice este intenţionat , are la bază o manifestare de voinţă a unei persoane sau a unei instituţii (organizaţii) în scopul câştigării încrederii.

2. Acest proces urmăreşte o reacţie de tip impact , mai precis , ca urmare a acţiunilor desfăşurate de o persoană sau o instituţie (organizaţie ) , se urmăreşte un anumit tip de reacţie din partea altor persoane

3. Activitatea de relaţii publice se desfăşoară pe baza unei strategii foarte bine pusă la punct , uneori în mai multe faze.

4. Procesul de relaţii publice are la bază realizările individului sau instituţiei (organizaţiei) În cazul în care instituţia sau individul are realizări slabe , procesul nu îşi va atinge scopul.

5. Scopul realizării procesului de relaţii publice este dublu.Din această activitate are de câştigat nu numai cel care îl iniţiază , dar şi publicul larg , ca beneficiar al serviciilor sau produselor ambelor instituţii (ofertant si beneficiar).

6. Relaţiile publice constituie un atribut al conducerii instituţiilor (organizaţiilor) şi permit menţinerea unor căi de comunicare între această întreprindere şi oamenii cu care intră în contact De asemenea , procesul de relaţii publice poate avertiza din timp conducerea instituţiilor (organizatiilor) despre unele tendinţe şi fenomene noi ce pot apărea.