Revoluția în Afacerile Militare în Epoca Comtemporană

INTRODUCERE

Ultimele decenii ale secolului XX şi începutul secolului XXI s-au caracterizat, în domeniul militar, printr-o serie de transformări realizate în principal datorită revoluţiilor tehnologice. Acestea au generat, la rândul lor, evoluţii în domeniul doctrinei, strategiilor militare şi mai ales în procedeele de luptă.

Ritmul schimbărilor, respectiv al transformărilor pe care le implică noua revoluţie în afacerile militare s-a accelerat în ultimii câţiva ani, în special după atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001.

Revoluţia în afacerile militare înseamnă utilizarea tehnologiei informatice pentru a obţine avantaje strategice prin utilizarea forţelor în reţea, a deţine informaţii complete despre luptă şi a lovi la orice distanţă cu precizie aproape perfectă. Aceste capabilităţi permit forţelor să fie atât dispersate cât şi integrate şi astfel mai puţin vulnerabile, mai greu de angajat de către inamic şi apte să utilizeze arme letale împotriva oricărei ţinte, de la orice distanţă.

Teoreticienii militari au constatat că, practic fiecare apariţie a unui nou sistem de armament sau tehnologie mlitară duce la o „revoluţionare” a întregului sistem militar: doctrine, instrucţie, organizare, conducere operaţională. Putem vorbi deci de revoluţie în afaceri militare în momentul inventării armelor de foc, în momentul apariţiei tancurilor, aviaţiei, artileriei antiaeriene, utilizarea gazelor de luptă şi culminând cu apariţia fuziunii nucleare.

Acţiunile militare ale mileniului trei şi, în special, cele desfăşurate într-un cadru întrunit, impun reconsiderări ale sistemului logistic.

Acest fapt m-a impulsionat a-mi supune atenţiei analiza importanţei sistemului logistic în cadrul operaţiilor militare, ca parte integrată într-un tot unitar, ce are drept scop obţinerea supremaţiei pe câmpul de luptă.

Caracterul de noutate al lucrării constă în evidenţierea unor noi metode de abordare a actualei revoluţii în afacerile militare, precum şi a modalităţilor de optimizare a sistemului logistic militar, în scopul realizării interoperabilităţii depline în acţiunile militare.

Pentru a analiza mai profund aceste aspecte, am structurat lucrarea pe trei capitole teoretice şi un ultim capitol în care am prezentat utilitatea practică a aspectelor teoretice suţinute.

Astfel, primul capitol reliefează evoluţia armamentului, organizării militare şi formelor de purtare a războiul de la începutul conflictualităţii armate şi până în zilele noastre; având în centrul atenţiei delimitarea conceptuală a revoluţiei militare, a revoluţiei tehnice militare şi a revoluţiei în afaceri militare.

Al doilea capitol pune în discuţie elementele caracteristice ale revoluţiei în afacerile militare. Tot în cadrul acestui capitol am evidenţiat importanţa revoluţiei în afaceri militare în conflictele viitoare şi, implicit, în cadrul războiului.

Cel de-al treilea capitol defineşte principalele concepte doctrinare ale revoluţiei contemporane în afacerile militare, şi anume războiul asimetric, războiul de generaţia a patra şi războiul bazat pe reţea.

Capitolul patru reprezintă partea practică a lucrării în care se prezintă sub forma unui studiu de caz implicarea revoluţiei în afaceri militare în procesul de transformare a sistemului logistic militar.

Evoluţia omenirii, armele şi metodele de ducere a războiului au evoluat continuu. Zilnic ne confruntăm cu noi descoperiri ştiinţifice, cu noi transformări în toate domeniile vieţii sociale, cu noi soluţii ce vin în sprijinul optimizării activităţii umane.

Consider ca această lucrare poate să constituie un punct de plecare pentru viitoarele cercetări din domeniul revoluţiei în afaceri militare.

CAPITOLUL I

EVOLUŢIA CONCEPTULUI DE REVOLUŢIE ÎN AFACERI MILITARE

Mutaţiile profunde produse în ultimii ani în peisajul politico-militar mondial au provocat schimbări semnificative, de substanţă, asupra doctrinelor şi strategiilor unor state. A devenit clar pentru majoritatea analiştilor militari că începutul mileniului III debutează cu noi formule şi modalităţi de concepere şi realizare a operaţiilor militare.

Tot mai frecvent se vorbeşte de conceptul operaţional denumit „sistem de sisteme” care prezintă războiul ca pe o competiţie mortală în care deznodământul va fi favorabil acelei grupări de forţe ce va înţelege mai bine spaţiul de luptă şi va transfera rapid această cunoaştere propriilor elemente luptătoare. Mai mult decât atât, reuşita este percepută ca rezultantă a acţiunii sinergice a diferitelor sisteme de armament şi structuri organizaţionale militare.

De altfel, toate acestea reprezintă domenii de studiu şi analiză pentru specialiştii militari, care aproape în unanimitate apreciază că azi ne găsim în plină Revoluţie în Afacerile Militare.