Specificul activității promoționale în domeniul turismului - Hotel Piatra Mare Poiana Brașov

Introducere

Sectorul privat hotelier din Braşov a înregistrat o dezvoltare şi modernizare, astfel, reunind tradiţia de mai multe secole a ospitalităţii cu restricţiile unei gestiuni performante. Serviciile turistice reprezintă un sector în dezvoltare şi au mare importanţă pentru economia judetului Braşov, iar studiul opiniilor turiştilor este relevant în vederea identificării problemelor legate de serviciile de cazare şi agrement şi îmbunătătirii lor şi atrageri cât mai multor clienţi. Poiana Braşov este o staţiune turistică ce atrage o populaţie numeroasă cu posibilităţi financiare ridicate. De aceea studierea preferinţelor acestora şi gradului de satisfacere cu privire la serviciile oferite de hotelurile şi pensiunile din staţiune trebuie să reprezinte un continuu intreres pentru hotelieri.

Prezenta lucrare urmăreşte să analizeze specificul activităţii promoţionale în turism având ca studiu de caz hotelul Piatra Mare din Poiana Braşov. Astfel primul capitol este destinat apectelor teoretice privind specificul marketingului în domeniul turismului, pornind de la cele patru politici: produs, preţ, plasare şi promovare. Accentul cade pe politica de promovare întrucât aceasta este tema principală a lucrării şi prezintă modalitaţiile de promovare a firmei turistice: publicitatea, relaţiile publice, promovarea vânzărilor şi marketingul direct.

Capitolul al doilea cuprinde o prezentare generală firmei, analiza mediului de marketing în care firma îşi desfăşoara activitatea, cât şi exemple concrete referitoare la componentele mixului de marketing.

Cel de-al treilea capitol, şi cel mai complex este cercetarea de marketing ce are are ca temă opinii, atitudini şi comportamente ale turiştilor hotelului Piatra Mare din Poiana Braşov cu privire la promovarea şi calitatea serviciilor turistice ale acestuia. În urma aplicării chestionarui sunt interpretate răspunsurile eşantionului de 120 de persoane cu ajutorul sistemului de operare SPSS, cât şi a urmăriri procedurilor de analiză, sunt formulate concluziile acestei cercetări.

În baza cercetării de marketing şi a întregii lucrări, capitolul al patrulea prezintă concluziile finale, cât şi propuneri.

Anexele sunt compuse din chestionarul cercetării, testele statistice pentru întrebările care nu au fost cuprinse în capitolul trei al lucrării împreună cu tabelele şi figurile aferente.

Cap. 1 ASPECTE TEORETICE PRIVIND SPECIFICUL MARKETINGULUI ÎN DOMENIUL TURISMULUI

Aplicarea marketingului în turism este generat, pe de o parte, de faptul că turismul prezintă un important domeniu al economiei unui stat, iar pe de alta parte, de particularităţile pe care acest sector le prezintă în raport cu sectoarele bunurilor de consum şi ale altor servicii.

Oscar Snak defineşte marketingul turistic ca fiind “acea politica promovată de o întreprindere de turism care, prin cercetarea permanentă a condiţiilor pieţei (a consumului turistic), atât preznete, cât şi de perspectivă, urmăreşte să determine adaptarea continuă a ofertei proprii la aceste condiţii în vedrea satisfacerii optimale a cerinţelor şi realizări, pe această bază, a unei activităşi economice rentabile” [4, pag.16].

Marketingul turistic reprezintă politica promovată de întreprinderea de turism, care, studiind constant cerinţele de consum turistic prezente şi în evoluţie, urmăreşte - prin metode şi tehnici specifice - adaptarea permanentă a ofertei proprii la aceste cerinţe, în vederea satisfacerii lor şi a realizării unei activităţi economice rentabile în condiţiile date ale pieţei [2, pag. 78].

Marketingul în turism alcătuieşte strategia organizatorilor de turism şi prestatorilor de servicii turistice în condiţiile economiei de piaţă, respectiv a pieţei cumpărătorului, arta de a descoperi noi segmente potenţiale din care se recrutează viitorii cumpărători, pătrunderea şi consolidarea poziţiilor pe aceste segmente de piaţă, fără a neglija însă menţinerea poziţiilor pe segmentele tradiţionale de piaţă turistică. Presupune de asemenea, cunoaşterea realistă şi documentată a exigenţelor şi tendinţelor evolutive ale pieţei, şi pe baza lor, orientarea ofertei de produse turistice în concordanţă cu dimensiunile şi structura cererii, stabilirea unei strategii de preţuri şi tarife, a unei strategii de distibuţie, utilizarea unor instrumente eficace de promovare a produsului turistic, estimarea posibilităţilor de vânzare în funcţie de sezonalitate.

Oferta turistică este definită, în lucrările de specialitate, ca reprezentând ansamblul atracţiilor care pot motiva vizitarea lor de către turişti [4, pag. 352], fie capacitatea organizatorică a reţelei (baza tehnico-materială, infrastructura etc.) de a satisaface în anumite condiţii cererea populaţiei. De remarcat , că însăşi noţiunea de consum, în cazul majorităţii elementelor de ofertă turistică, este alta decât în cazul ofertei de mărfuri. Unele elemente se consumă prin simpla prezenţă a turistului în mediul natural, iar aceasta face ca oferta turistică să nu poată fi stocată, un raport necorespunzator cu cererea conducând la pierderi efective pentru întreprinderea turistică.

Elementele constitutive ale ofertei turistice satisfac un numar mare de nevoi, fiecare element constituindu-se, de fapt, într-o oferta separată. Unele dintre acestea sunt naturale, altele sunt create de mâna omului; unele îşi sporesc valoarea în timp (în special cele istorice), devenind tot mai atractive, intervenţia omului fiind de conservare, altele (baza tehnico-materială şi infrastructura) se uzează fizic şi moral, trebuind să fie produse şi reproduse in permanenţă. Deşi distincte, elementele constitutive ale ofertei nu pot fi privite izolat: este de ajuns ca numai unul dintre ele să nu mai fie în concordanţă cu cererea pentru ca nici celelalte să nu se realizeze.