Strategii de marketing pe piața unică europeană

Capitolul 1. DIMENSIUNILE PIEŢEI UNICE EUROPENE –

PREZENT ŞI PERSPECTIVE

Integrarea economică interstatală, care a debutat în perioada postbelică, constituie un proces contemporan de mare amploare în toate colţurile lumii, al cărui model de concretizare reuşită este fără îndoială „Uniunea Europeană”.

Graţie unor spirite luminate precum Jean Monnet, care a formulat în 1949 ideea creării Pieţei Unice Europene şi Robert Schuman, care a fost primul ce a pus în practică această idee, integrarea europeană a prins viaţă şi s-a dezvoltat iniţial în domeniul economic, apoi şi în cel politic, cultural, spiritual, continuând şi astăzi cu eforturi de a crea o Uniune Europeană bine structurată şi funcţională.

În jumătate de secol de construcţie a Europei unite, statele membre au beneficiat de stabilitate, pace şi prosperitate economică. Realizarea unui spatiu european fără frontiere înseamnă identificarea lui cu „o zonă a libertăţii de circulaţie a mărfurilor şi a factorilor de producţie”, capabilă să genereze „eficienţa la nivelul producţiei şi al consumului şi o mai bună alocare a factorilor de producţie pe regiuni şi sectoare economice”.

Prin integrarea pieţelor naţionale şi crearea Pieţei unice europene, prin Uniunea economică şi monetară, nivelul de trai al membrilor şi prezenţa Uniunii pe plan internaţional au crescut considerabil şi s-au întărit constant. Astăzi, europenii sunt mândri că au creat o uniune de state integrate economic, un spaţiu de libertate, securitate şi justiţie comun. În prezent, Uniunea Europeană reprezintă principala putere comercială a lumii, al doilea pol economic la nivel mondial (după SUA), al treilea conglomerat demografic al lumii (după China şi India), precum şi unul dintre principalele centre de inovaţie şi tehnologie.

Pe plan internaţional, Uniunea Europeană deţine o influenţă crescândă, prin puterea sa economică, standardul de viaţă al cetăţenilor săi, locul său în forumurile diplomatice, comerciale şi monetare.

Formarea, consolidarea şi lărgirea Uniunii Europene au creat o nouă identitate pentru locuitorii ţărilor membre şi au contribuit atât la o tot mai amplă integrare a activitătilor economice cât şi la eliminarea unor restricţii şi interdicţii pentru cetăţenii comunitari. Aceştia resimt efectele integrării prin :

- posibilitatea de a călători liber în cadrul spaţiului comunitar;

- eliminarea controlului vamal pentru bunuri , în interiorul spaţiului Uniunii;

- dreptul fiecărui cetăţean al unui stat membru de a locui în oricare dintre statele membre;

- recunoaşterea pregătirii profesionale în toate statele membre;

- posibilitatea crescută de a găsi locuri de muncă create de competiţia liberă;

- o mai mare securitate asigurată prin eforturi comune ale statelor membre.

Armonizarea reglementărilor comerciale, a procedurilor administrative, a politicilor tarifare pe această piaţă dinamică, precum şi creşterea standardelor de viaţă în cadrul statelor membre contribuie la îmbunătăţirea condiţiilor de investiţii şi de comerţ.

Ca o expresie a evoluţiei procesului de integrare, Piaţa unică europeană oferă, chiar în condiţiile intensificării concurenţei în cadrul său, ample oportunităţi pentru afacerile internaţionale şi constituie o largă piaţă de masă, sub aspectul varietăţii şi amploarei tranzacţiilor, al dinamismului şi progresului rapid. Drept urmare, efectuarea de tranzacţii pe piaţa europeană are o semnificaţie strategică pentru fiecare întreprindere care tinde să se extindă dincolo de graniţele naţionale. Adoptarea unor strategii corespunzătoare pentru reuşita în afaceri în Uniunea Europeană poate fi realizată numai printr-o cunoaştere aprofundată a realităţilor prezente şi viitoare ale pieţei unice, prin cunoaşterea cauzelor schimbărilor din Europa şi prin implicaţiile Uniunii Europene lărgite.

Crearea Pieţei unice şi funcţionarea ei au adus numeroase beneficii economiilor ţărilor membre, precum:

- îmbunătăţirea competitivităţii, prin accelerarea ritmului de dezvoltare a diferitelor sectoare ale economiei, în special ale industriei şi serviciilor;

- intensificarea concurenţei între întreprinderile din sectorul industriei şi al serviciilor;

- diversificarea gamei de produse şi servicii, oferite la preţuri competitive;

- operativitate crescută în livrările transfrontaliere şi cu costuri mai reduse, ca urmare a absenţei controalelor la frontierele interne ale statelor membre;

- o mobilitate crescândă, în cadrul Uniunii Europene, a persoanelor active din punct de vedere profesional;

- crearea de noi locuri de muncă în ţările membre;

- rate ale inflaţiei mai mici şi creşterea suplimentară a veniturilor în cadrul Uniunii Europene;