Cuprins
- CAP.1. ANALIZA PRELIMINARĂ LANSĂRII PRODUSULUI 1
- 1.1. Analiza externă 1
- 1.1.1. Conjunctura la nivel macro 1
- 1.1.2. Factori de micromediu 6
- 1.2. Analiza ramurii/concurenţei 8
- 1.2.1. Tipuri de concurenţă 8
- 1.2.2. Factori cheie de success 8
- 1.2.3. Diferenţierea prin ACD 9
- 1.2.4 Poziţionarea 9
- 1.3. Analiza pieţei 10
- 1.3.1. Segmente 10
- 1.3.2. Profil de consumator 10
- 1.3.3. Descriere outlet-uri 11
- 1.4. Concluzii 12
- CAP.2. DEZVOLTAREA PRODUSULUI NOU 13
- 2.1. Alegerea segmentului de piaţă sau a nişei 13
- 2.1.1. Identificarea segmentului – caracterizare, poziţionare 13
- 2.1.2. Caracterizarea profilului de consumator din acest segment 13
- 2.2. Modelul de produs cerut de piaţă 13
- 2.2.1. Aspecte teoretice privind cercetarea efectuată 14
- 2.2.2. Alegere participanți 14
- 2.2.3. Derularea focus grupului 15
- 2.2.4. Concluzii 15
- 2.3. Descrierea produsului propus 16
- 2.3.1. Dimensiunea corporală 16
- 2.3.2. Dimensiunea acorporală 17
- 2.3.3. Dimensiunea comunicativă 17
- 2.3.4. Dimensiunea socială 17
- 2.4. Sistem de susţinere asigurat produsului 18
- 2.4.1. Garanţii 18
- 2.4.2. Service 18
- 2.4.3. Alte servicii ce adaugă valoare produsului 18
- 2.5. Concluzii cu privire la modelul produsului ce urmează să fie lansat 18
- CAP.3. LANSAREA PRPRIU-ZISĂ 19
- 3.1. Alegerea strategiei de acoperire a pieţei 19
- 3.1.1. Acoperirea geografică 19
- 3.1.2. Strategia de distribuţie 19
- 3.2. Evenimentul de lansare a produsului 20
- 3.2.1. Alegerea momentului potrivit pentru lansare 20
- 3.2.2. Locaţia 21
- 3.2.3. Invitaţi - categorii de public 21
- 3.2.4. Derulare eveniment 21
- 3.3. Lansarea in magazine 22
- 3.3.1. Obiective 22
- 3.3.2. Alegerea locaţiilor – tipul de magazin preferat pentru lansare 22
- 3.3.3. Alegerea tehnicii promotionale 24
- 3.4. Concluzii 25
- CAP.4. STRATEGIA DE COMUNICARE PENTRU BRANDUL LANSAT 26
- 4.1. Analiza strategiei de comunicare anterioare 26
- 4.1.1. Identificare insight – Calitativ vs. Cantitativ 26
- 4.1.2. Argumentaţie vis a vis de profilul consumatorului 27
- 4.2. Analiza strategiei de comunicare a concurenţei 27
- 4.2.1. Analiza strategiei de comunicare a concurenţei directe 27
- 4.2.2. Analiza strategiei de comunicare a concurenţei indirecte 30
- 4.3. Descrierea strategiei de comunicare 31
- 4.3.1. Construirea/Adaptarea mesajului 31
- 4.3.2. Includerea USP-ului 31
- 4.3.3. Folosirea insight-ului 31
- 4.4. Strategia media 31
- 4.4.1. Alegerea mediilor 31
- 4.4.2. Touchpoints 33
- 4.4.2. Media plan 33
- 4.4.2. Buget 34
- ANEXE 36
Extras din proiect
Cap.1. Analiza preliminară lansării produsului
1.1. Analiza externă
1.1.1. Conjunctura la nivel de macromediu
Macromediul reprezintă ansamblul de variabile, factori şi forţe, necontrolabile de către firmă şi care împreună constituie climatul general în care iîşi desfăsoară activitatea acesta.
- Mediul politic si legislativ
Legislaţia română nu interzice consumul de alcool însă, prevede sancţiuni pentru consumul de băuturi alcoolice în locurile publice de către persoane care nu au împlinit vârsta de 18 ani precum şi pentru comercializarea băuturilor alcoolice către minori.
Conform normelor în vigoare se interzice:
1. reclama pentru băuturile alcoolice în perimetru aferent unităţilor de învăţământ şi sănătate, la o distanţă mai mică de 200 de metri de sediile acestora;
2. vânzarea de băuturi alcoolice minorilor (legea 61/1991 modificată şi republicata M.O. 387/18.08.2000);
3. Publicitatea (directă sau indirectă) la băuturilor alcoolice spirtoase în cadrul programelor radio şi TV în intervarul orar 06:00-22:00.(Decizia CNA privind Codul de reglementare a conţinutului autovizual – Monitorul oficial 250/02.03.2006);
4. Difuzarea de spoturi publicitare pentru alcool în care apar si minori.(Decizia CNA privind Codul de reglementare a conţinutului autovizual – Monitorul oficial 250/02.03.2006);
5. Comercializarea ori expunerea spre vânzare a băuturilor alcoolice în incinta unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de toate gradele, a căminelor şi locurilor de cazare pentru elevi şi studenţi, în curţile acestor imobile, precum şi pe trotuare sau pe aleile de acces în aceste unităţi (Legea 61/1991 modificată şi republicată);
6. Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o imbibaţie alcoolică de peste 0,80g/l alcool pur în sânge ori o concentraţie ce depăşeşte 0.40mg/l alcool pur în aerul expirat se pedepseşte cu închisoarea de la 11 la 5 ani. (Art.79 OUG nr 195 din 12.12.2002 privind circulaţia pe drumurile publice – M.O. nr 958 din 28.12 2002 );
7. Refuzul, împotrivirea sau sustragerea, unei persoane care conduce pe drumurile publice un autovehicul, de a se supune recoltării probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei sau testării aerului expirat se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani. (Art.79 OUG nr 195 din12.12.2002 privind circulaţia pe drumurile publice – M.O. nr 958 din 28.12 2002);
- Mediul economic
Pe timp de criză, românii nu au redus consumul de alcool, dimpotrivă sunt în continuă creştere. Deşi fac economii considerabile la diferite categorii de produse, românii îşi menţin nivelul de consum al produselor cu taxă de viciu. România are cele mai ieftine astfel de produse şi, în ciuda scumpirilor repetate, piaţa creşte de la un an la altul. Berea este pe primul loc în preferinţele consumatorilor, iar vodka se situează pe locul doi. Anual, tutunul şi băuturile alcoolice scot din buzunarul consumatorilor peste 3 miliarde de euro, încasările aflându-se într-o creştere continuă şi datorită măririi taxelor. Odată cu intrarea in anul 2009, s-a observat o schimbare în comportamentul consumatorului şi anume orientarea acestuia spre produsele mai ieftine reducând cheltuielile zilnice cu 20%.
Românii preferă să renunţe la cumpărarea de haine, echipamente electronice şi IT, dar nu şi la băuturile alcoolice. Doar 16% dintre aceştia ar reduce bugetul alocat produselor alcoolice, fenomen observat cu ajutorul unui studiul efectuat de compania de studii de marketing Nielsen (22% ar renunţa la fumat pentru a reduce cheltuielile, 43% că ar reduce consumul de benzină, iar 20% că ar utiliza mai puţin maşina). De asemenea, cei intervievaţi au declarat mai degrabă că ar cheltui mai puţin pe distracţie, mâncat în oraş sau vacanţe şi excursii decât să reducă cheltuielile cu băuturile alcoolice.
În 2009, românii au cheltuit pe bere 730 de milioane de euro, mai bine de jumătate din sumele date pe ţigări, făcând aceste cumpărături tot mai des de la supermarketuri în dauna magazinelor mici sau barurilor.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Trategii de Produs - Spirts - J and B Energized
- Anexa 1.doc
- Anexa 2.doc
- Bibliografie.doc
- CUPRINS.doc
- prima pagina.doc
- proiect Final Strategii produs.doc
- ultima pagina.doc