Cuprins
- Nota Introductiva 5
- Capitolul I - Imaginea socială a organizaţiilor. Imaginea de marcă.
- Imaginea dezirabilă 6
- 1. Imaginea socială a organizaţiilor 6
- 1.1 Influenţa imaginii sociale a organizaţiilor asupra performanţelor acestora 7
- 1.2 Consecinţe disfuncţionale ale erodării imaginii sociale a organizaţiilor 8
- 1.3 Conceptul de imagine socială 10
- 1.4 Imaginea socială din perspectivă procesual-organică 11
- 1.5 Operaţionalizarea conceptului de imagine 16
- 2. Imaginea de marcă a organizaţiilor 17
- 2.1 Imaginea de sine (autoimaginea) a organizaţiilor 21
- 3. Tipologia imaginii sociale 22
- 3.1 Tipologia imaginii în funcţie de sursă 22
- 3.2 Tipologia imaginii în funcţie de poziţia în actul comunicaţional 23
- 4. Imaginea dezirabilă 24
- Capitolul II - Sistemul indicatorilor de imagine 26
- 1. Sistemul indicatorilor de imagine 26
- 1.1 Subindicatorii de imagine 28
- 2. Construirea sistemului indicatorilor de imagine 29
- 3. Avantajele utilizării sistemului indicatorilor de imagine 31
- Capitolul III - Analiza de imagine 32
- 1. Tipologia analizelor de imagine 32
- 1.1 Analize diferenţiate în funcţie de gradul de complexitate 33
- 1.2 Analize diferenţiate în funcţie de caracterul imaginii analizate 34
- 1.3 Analize diferenţiate în funcţie de tipul imaginii analizate 34
- 1.4 Analize diferenţiate în funcţie de obiectul analizei 35
- 1.5 Analize diferenţiate în funcţie de intervalul de timp 35
- 1.6 Analize diferenţiate în funcţie de canalul de comunicare 37
- 2. Analiza de imagine standard 37
- 2.1 Informaţii necesare pentru realizarea analizei de imagine standard 38
- 2.2 Conţinutul analizei de imagine standard 38
- 2.3 Analiza mediatizării unui eveniment 40
- Capitolul IV – Gestionarea imaginii 42
- 1. Coerenţa imaginii 42
- 2. Strategia de imagine 43
- 2.1 Perioadă, scop şi obiective 43
- 2.2 Etapele elaborării strategiei de imagine 44
- 2.3 Conţinutul strategiei de imagine 45
- 2.4 Conţinutul prognozei imagologice 46
- 3. Planul acţiunilor imagologice 49
- 3.1 Caracteristicile planului acţiunilor imagologice 49
- 3.2 Conţinutul planului acţiunilor imagologice 50
- Capitolul V – Studiu de caz 51
- 1. Studiul imaginii Hotelului Ferdinand in rândul clientelei 51
- 2. Studiu de caz referitor la Hotelul Ferdinand Constanta 52
- 3. Consideraţii privind elaborarea chestionarului52
- 4. Distribuţia turiştilor pe vârste 54
- 5. Distribuţia turiştilor pe ocupaţii 55
- 6. Distribuţia turiştilor după efectuarea rezervărilor 57
- 7. Situaţia rezervărilor 58
- 8. Situaţia aprecierilor acordate serviciilor în unităţile de cazare 59
- 9. Situaţia aprecierilor acordate serviciilor în restaurantul hotelului 60
- 10. Costurile cu cazarea 62
- 11. Intenţia de revenire a turiştilor la hotelul Ferdinand 62
- 12. Concluziile analizei 64
- Bibliografie 67
Extras din proiect
NOTĂ INTRODUCTIVĂ
Orice întreprindere, indiferent de profil, dimensiune şi de spaţiul socio -economic în care activează, trebuie să îşi probeze în permanenţă viabilitatea, capacitatea de concurenţă şi adaptare, permanenţa economico – financiară, aceasta cu atât mai mult cu cât mecanismele clasice ale economiei de piaţă se formează şi urmează să funcţioneze cu toate rigorile ce le presupun.
Raţiunea de a fi a oricărui agent economic este aceea de a obţine profit, de a avea o imagine pozitivă şi o cotă de piaţă cât mai mare.
Astfel, orice organizaţie se poate situa pe o poziţie favorabilă pe piaţa concurenţială, dar pentru a putea afla care este poziţia unei întreprinderi pe piaţă şi pentru a afla cum este aceasta vazută şi percepută este necesar un studiu al imaginii acesteia în funcţie de criteriile specifice.
Am considerat că una din cele mai relevante metode de analizare a imaginii unei întreprinderi turistice este metoda sondajului de opinie.
Analiza pe care am realizat-o are ca obiectiv Hotelul Ferdinand din Constanţa si se bazează pe răspunsurile celor 20 de subiecţi intervievaţi cu ajutorul chestionarului elaborat în acest scop.
Prin analiza efectuată am urmărit să stabilim care sunt factorii ce contribuie la crearea imaginii atât pozitive cât şi negative a hotelului respectiv în rândul clientelei.
Lucrarea are în structura sa cinci capitole, dintre care ultimul este chiar studiul de caz realizat pe baza răspunsurilor la chestionar.
CAPITOLUL I
Imaginea socială a organizaţiilor. Imaginea de marcă.
Imaginea dezirabilă
1. Imaginea socială a organizaţiilor
Implicarea imaginilor în orientarea manifestărilor oamenilor (manifestări atitudinale, comportamentale şi acţionale) este aceea care impune ca problematica să prezinte un interes deosebit Ea este studiată nu doar de analişti ai comunicării; investigarea imaginii o realizează numeroase ştiinţe: psihologia, psihologia socială, psihanaliza, antropologia, sociologia culturii, sociologia mass media etc.
Imaginile despre organizaţii apar în procesul comunicării, drept rezultat al acestui proces - care se desfăşoară în interiorul organizaţiei şi în exteriorul aces¬teia , şi, pe măsură ce se conturează, impun caracterul dominant al unui anumit tip de comunicare.
Imaginile implicate în comunicare nu constituie numai complexe de repre¬zentări asupra indivizilor şi organizaţiilor care comunică, ci şi asupra lumii în general, asupra instituţiilor, posibilităţilor de cunoaştere, fluxurilor sociale infor¬maţionale, orizonturilor de interpretare, asupra actului de comunicare însuşi. Ima¬ginile care se creează în toate domeniile vieţii sociale simplifică sau amplifică, facilitează sau complică procesul comunicării prin faptul că în jurul lor se cristalizează opinii, atitudini, convingeri, credinţe, teorii, ideologii, doctrine şi, în ultimă instanţă, acţiuni ale oamenilor.
Astfel, imaginea joacă rolul de mediator între oameni şi organizaţii, între oameni şi instituţii, între organizaţii şi instituţii. Forţa imaginilor rezidă în faptul că ele se impun în procesul comunicării, orientând opiniile, atitudinile, convin¬gerile, credinţele, comportamentul şi acţiunile oamenilor în mediul social şi neso¬cial. Acest lucru este evident dacă sesizăm faptul că, prin opinii, oamenii exprimă reprezentări şi imagini, prin atitudini oamenii acceptă sau resping o anume repre¬zentare sau imagine, prin convingeri ei susţin sau se împotrivesc unor reprezentări şi imagini care sugerează o anume interpretare ce rămâne deschisă dialogului, prin credinţe ei susţin sau combat reprezentări şi imagini care sugerează interpre¬tări în modalităţi dogmatice, rigide.
Dacă acceptăm punctele de vedere enunţate mai sus, imaginile or
Preview document
Conținut arhivă zip
- Studierea Imaginii unei Intreprinderi Turistice in Randul Clientelei
- chestionar.doc
- Studierea Imaginii unei Intreprinderi Turistice in Randul Clientelei.doc
- Studierea Imaginii unei Intreprinderi Turistice in Randul Clientelei.doc