Studiu de caz - Cabana Caraiman

STUDIU DE CAZ - CABANA CARAIMAN

CAPITOLUL I ORGANIZAREA UNITATILOR DE HOTELARIE

1.1 Compartimente

Hotelul este unitatea comercială de cazare omologată care oferă camere sau apartamente mobi-late pentru a fi închiriate, fie unei clientele de sejur (săptămânal sau lunar) – oricum o închiriere care ex-cepteză propriul domiciliu. El poate fi explorat pe tot parcursul anului, sau numai de-a lungul unuia sau mai multor sezoane anuale

Ca serviciu, cazarea satisface una din nevoile esenţiale ale călătorului şi anume nevoia de adă-post. Adăpostul poate fi obţinut într-o multitudine de variante: călătorul poate utiliza o reşedinţă secun-dară, sau poate face apel la rude, cunoştinţe ori prieteni (uneori chiar plătind); nu rareori sunt folosite spaţii improvizate: birouri, oficii, săli de clasă, etc. Se întâmplă ca adăpostul să fie obţinut în sala de aş-teptare a unei gări sau a unui aeroport, iar în cazuri nefericite, la o secţie de poliţie sau într-un spital. Toate aceste adăposturi sunt impropriu denumite ―cazare .

Prin ―cazare ar trebui să înţelegem numai adăpostul plătit într-o unitate ospitalieră specializată, oricât de modestă ar fi aceasta din punctul de vedere al capacităţii sau al categoriei de clasificare. În a-celaşi timp, este necesară prezenţa următoarelor funcţii obligatorii:

- funcţia de recepţie – necesară oficializării calităţii de client prin identificarea acestuia şi vânzarea serviciului;

- funcţia de etaj – referitoare la asigurarea igienei spaţiilor hoteliere;

- funcţia de întreţinere (mentenanţă) – garantă a bunei funcţionări a întregului ansamblu hotelier.

Este evident că efectuarea serviciului de cazare implică toţi lucrătorii compartimentului de cazare din unitatea ospitalieră.

În jurul serviciului de cazare se structurează organizarea – respectiv subdivizarea – compartimen-telor şi sectoarelor unui hotel. Pentru o descriere cât mai completă a structurii organizatorice, este ne-cesară examinarea modelului unui hotel de capacitate mare şi de categorie medie sau superioară, de-oarece pe măsură ce dimensiunile şi categoria scad, are loc o comprimare – şi deci o integrare – a mai multor sectoare şi funcţii ori posturi (ocupaţii) specific hoteliere.

Structurarea organică modernă a hotelului mai sus propus spre examinare impune astăzi o con-cepţie nouă a poziţionării diferitelor compartimente operative, a sectoarelor, şi funcţiilor. Ea presupune abandonarea modelului piramidal de subordonare şi a vechii politici de centralizare a controlului (ilustra-te întru totul de personalitatea managerului autoritar ―de modă veche ). Organizarea piramidală, utilizată până la mijlocul anilor ’80 ai secolului trecut în hotelăria internaţională punea pe un piedestal greu acce-sibil figura directorului de hotel; din turnul său, considerat unica bază de plecare a dispoziţiilor, hotărâri-lor, precederilor şi inovaţiilor, directorul îşi exercita puterea, într-un mod mai mult sau mai puţin carisma-tic, asupra subalternilor şi uneori şi asupra clienţilor. Astăzi, studiul noilor strategii confirmă o structură nouă, care ―nu rupe lanţul deciziilor şi vârful piramidei dictatoriale, ci ―diluează şi

STUDIU DE CAZ - CABANA CARAIMAN

May 28, 2010

3

redistribuie reponsa-bilităţile. Acest stil managerial modern este cunoscut sub numele de ―operare circulară ; prin intermediul acestei structuri organizatorice, directorul de hotel nu se mai află în vârf, ci în mijlocul lanţului de co-mandă, putând radia pe diverse niveluri echidistante rezultatele propriului sistem de lucru. În acest caz, stabilitatea directivelor şi luarea deciziilor implică toate sectoarele şi liniile operative ale întreprinderii. Hotelul modern este alcătuit dintr-o serie de compartimente independente, conduse de persoane res-ponsabile care coordonează activitatea; aceste persoane colaboreazăavând idei pe baza cărora pot lua decizii comune şi pot interveni la unison; ele formează aşa numitaechipă managerială (―management team ). Fiecare manager, în urma consultărilor avute cu colaboratorii – prioritate având cei aflaţi în con-tact direct cu oaspeţii – contribuie în echipă, împreună cu directorul general, la procesele decizionale menite să ducă la atingerea obiectivelor propuse; întregul proces aspiră la satisfacerea permanentă a clientelei, patronatului, personalului, furinizorilor, adminstraţiei locale, asociaţiilor profesionale, etc.