Studiu de Caz privind Comunicarea de Marketing pe Piata Berii in Romania

Imagine preview
(9/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Studiu de Caz privind Comunicarea de Marketing pe Piata Berii in Romania.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 8 fisiere doc de 70 de pagini (in total).

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Costinel Dobre

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 7 puncte.

Domeniu: Marketing

Cuprins

CUPRINSUL
1. ÎNTRODUCERE ÎN COMUNICAREA DE MARKETING 1
1.1. Istoricul comunicarii de marketing 1
1.2. Importanta comunicarii de marketing 2
1.3. Locul si rolul comunicarii de marketing în România 4
2. STRATEGIA COMUNICARII DE MARKETING 6
2.1. Procesul de comunicare 8
2.2. Planul comunicarii de marketing 11
2.2.1. Grila de analiza a sitatiei firmei si a pietei 11
2.2.2. Domeniul de activitate si obiectivele sale 12
2.2.2.1. Obiectivele tactice 12
2.2.2.2. Obiectivele strategice 13
2.2.2.3. Obiectivele finale 14
2.2.3. Canalele de comunicare 17
2.2.3.1. Canalele de comunicare personale 17
2.2.3.2. Canalele de comunicare nepersonale 17
2.2.4. Stabilirea bugetului comunicarii de marketing 18
3. MIJLOACELE DE COMUNICARE UTILIZATE DE ÎNTREPRINDERE 21
3.1. Factorii care influenteaza stabilirea mijlocului de comunicare 21
3.2. Organizarea campaniei publicitare 24
3.2.1. Obiectivele publicitatii 24
3.2.2. Desemnarea responsabilitatilor 26
3.2.3. Stabilirea bugetului publicitar 26
3.2.4. Alegerea mediilor si suporturilor publicitare 27
3.2.5. Crearea mesajelor publicitare 29
3.2.6. Timpul de difuzare a mesajelor 32
3.2.7. Evaluarea eficacitatii campaniei publicitare 33
3.3. Promovarea vânzarilor 34
3.3.1. Obiectivele activitatii de promovare a vânzarilor 34 3.3.2. Desemnarea responsabilitatilor 35
3.3.3. Bugetul alocat promovarii vânzarilor 35
3.3.4. Tehnicile de promovare a vânzarilor 36
3.3.5. Implementarea programului de promovare 37
3.3.6. Evaluarea rezultatelor activitatii de promovare 37
3.4. Publicitatea directa 38
3.4.1. Obiectivele publicitatii directe 39
3.4.2. Clientela tinta 39
3.4.3. Instrumentele de publicitate directa 39
3.4.5. Crearea mesajelor 40
3.4.5. Efectuarea testelor campaniei 41
3.4.6. Evaluarea efectelor campaniei 41
3.5. Relatiile publice 41
3.5.1. Stabilirea obiectivelor 42
3.5.2 Desemnarea responsabilitatilor 43
3.5.3. Identificarea publicului tinta 43
3.5.4. Alegerea mijloacelor de relatii publice 43
3.5.5. Stabilirea bugetului campaniei de relatii publice 44
3.5.6. Evaluarea rezultatelor campaniei de relatii publice 44
3.6. Sponsorizarea 45
3.6.1. Obiectivele sponzorizarii 45
3.6.2. Alegerea evenimentelor de sponsorizare 45
3.6.3. Evaluarea efectelor sponsorizarii 46
3.7. Forta de vânzare 46
4. RELATIILE FIRMEI CU AGENTIILE DE PUBLICITATE 49
4.1. Alegerea agentiei de publicitate de catre firma 49
4.2. Remunerarea agentiei de publicitate 51
5. COMUNICAREA DE MARKETING PE PIATA BERII ÎN ROMÂNIA 52
5.1. Grupul Heineken N.V 56
5.2. S.C. Arbema S.A 58
5.3. S.C. Ursus S.A 62

Extras din document

CAPITOLUL 1

INTRODUCERE ÎN COMUNICAREA DE MARKETING.

1.1. ISTORICUL COMUNICARII DE MARKETING

Comunicarea este un proces ale carui origini sunt legate de existenta materiei vii, ea reprezinta una din conditiile perpetuarii speciei umane si un factor al progresului umanitatii. Istoria comunicarii umane coincide, prin urmare, cu istoria umanitatii. Organizatiile economice au în vedere demersuri comunicationale pentru realizarea obiectivelor specifice marketingului.

Desi primele forme de manifestare ale comunicarii de marketing si-au facut simtita aparitia doar pe la mijlocul secolului XX, tehnicile de comunicare utilizate astazi au origini chiar din antichitate. Astfel, înca de pe vremea lui Platon, discursurile publice vizau atingerea unor obiective specifice relatiilor publice. Tot în antichitatea greco-romana îsi afla originile mecenatul si sponsorizarea. Cu aproximativ doua mii de ani în urma, Caius Clinius Maecenas, prieten apropiat al împaratului Augustus a sprijinit, în mod dezinteresat, pe scriitorii Horatiu, Virgiliu si Propertiu, care reprezentau elita literara a acelor vremuri. Încurajând literele si artele, el a contribuit la crearea unor remarcabile opere, iar numele sau a ramas peste secole pentru a desemna, ca un titlu de noblete, pe cei care s-au angajat în sustinerea unor clauze sociale, umanitare sau artistice. Sponsorizarea este o tehnica de comunicare cu origini destul de îndepartate, atletii victoriosi din Grecia antica primeau din partea orasului o renta pe viata.

Au aparut inscriptii pe pereti, tablite de argila, papirus sau pe alte suporturi, continând anunturi de evenimente importante pentru colectivitate, precum si recompense sau oferte de produse sau servicii. Înaintea de aparitia scrisului si multa vreme dupa aceea, s-a practicat si o forma orala de comunicare, prin mesaje strigate pe strazi, la punctele de vânzare a produselor si în aste locuri publice.

Antichitatea a însemnat pentru fenomenul comunicarii, în ansamblul sau, o perioada extrem de fructuoasa. Însa, vreme de aproape doua mii de ani, tehnicile de comunicare s-au conservat în stadiul embrionar din antichitate.

O analiza serioasa a comunicatiei de marketing poate începe cu prima jumatate a secolului XIX- lea, însa termenul de “comunicare” de marketing capata o valoare stiintifica, doar la mijlocul secolului al XX-lea, ca urmare a evolutiei spectaculoase pe care a cunoscut-o marketingul în aceasta perioada.

Apar organizatii care pun accentul pe eficientizarea productiei, perfectionarea produsului sau stimularea vânzarilor, considerând activitatea de marketing o politica agresiva de vânzare si promovare a produselor.

Tehnicile de comunicare încep sa fie utilizate conform obiectivelor de marketing specifice filozofiei dupa care managerii se ghidau în conducerea activitatii organizatiei.

Astfel, în primele decenii ale secolului al XX-lea, în S.U.A. publicitatea, principala tehnica de comunicare, îsi asuma sarcina de a pune în legatura producatorul cu consumatorul, informându-l pe acesta din urma cu privire la existenta produselor pe piata. Însa unii anuntatori încep sa exagereze, laudându-si produsele, publicitatea devenind un mijloc de propagare a imoralitatii în afaceri. Acuzatiile consumatorilor nu întârzie sa apara obligând statul sa reactioneze si sa înfiinteze agentii guvernamentale si legi care sa se ocupe cu stoparea concurentei neloiale si cu prevenirea publicitatii mincinoase.

Dupa cea de a doua jumatate a secolului al XX- lea are loc o transformare ca urmare a demasificarii societatii, trecându-se de la manipularea clientului la implicarea reala a acestuia, de la lozinci si texte publicitare la comunicare si gestionare în comun a cunostiintelor.

Apar apoi mesajele de factura emotionala, tinându-se cont de mentalitatea si stilul de viata al indivizilor. Are loc o crestere a exigentelor publicului datorata, pe de o parte cresterii nivelului de instruire a salariatilor, iar pe de alta parte a faptului ca opinia publica este din ce în ce mai informata.

Pentru a-si crea si mentine credibilitatea, agentii economici vor cauta sa-si optimizeze eforturile cu ajutorul unui sistem de pârghii în cadrul caruia comunicatiile detin un loc esential. Organizatia începe sa se dezvolte un nou tip de comunicatii, comunicatii corporative, cu rolul de a contribui la cresterea notorietatii companiei si la formarea unei imagini favorabile în rândul publicului.

Concomitent cu îmbogatirea continutului comunicatiei de marketing au loc o serie de modificari în ceea ce priveste utilizarea tehnicilor specifice. Publicitatea se confrunta cu dificultati generate de trei factori:

- consumatorii au ajuns la saturare;

- nevoile de natura comunicationala ale anuntatorilor au evoluat mult, publicitatea nu mai poate fi capabila sa raspunda singura noilor exigente;

- prestatorii de servicii de piata publicitatii (agentii media, agentii de publicitate) întâmpina dificultati de adaptare la noile cerinte ale pietei.

Astfel se dezvolta tot mai mult alte tehnici, precum promovarea vânzarilor, sponsorizarea, mecenatul sau marketingul direct.

Comunicarea de marketing se poate definii astfel ca si actiunea prin care o întreprindere emite un ansamblu de semnale în directia publicului sau – clienti, distribuitori, furnizori, actionari, institutii ale puterii publice – si a personalului propriu în vederea influentarii atitudinilor si comportamentelor acestora.

Sunt prezentate în continuare sapte reguli elementare pentru realizarea unei comunicari eficiente, astfel încât aceasta sa se bucure de o reusita:[Sursa: M. Moldoveanu, D. Miron, “Psihologia reclamei. Publicitate în afaceri” , p.43.]

1. sa se adreseze unui segment public cu un profil bine definit;

2. sa se evidentieze importanta pentru cumparatori a produsului sau serviciului oferit venind în întâmpinarea nevoilor acestora;

3. valoarea produsului sa fie exprimata în termenii cumparatorului (pret, durata de întrebuintare, consum de combustibil);

4. promovarea produsului sa se faca printr-un avantaj unic distinctiv pe care nu-l poate oferii nici un concurent;

5. propunerea de vânzare sa fie exprimata dar sub forma unei relatii cauzale, în termeni de conditie si consecinte;

Fisiere in arhiva (8):

  • Studiu de Caz privind Comunicarea de Marketing pe Piata Berii in Romania
    • BIBLIOGRAFIE.doc
    • CAPITOLUL 3.doc
    • CAPITOLUL 1.doc
    • CAPITOLUL 2.doc
    • CAPITOLUL 4.doc
    • CAPITOLUL 5.doc
    • CUPRINSUL.doc
    • PAG DE INCEPUT.doc

Alte informatii

Universitatea de vest Timisoara Facultatea de Stiinte Economice Specializarea Managentul Firmei