Studiu de Caz SC Kenvelo SRL

CAPITOLUL I. PREZENTAREA GENERALĂ A FIRMEI.

1.1 DATE DE IDENTIFICARE :

1 NUMELE FIRMEI : SC KENVELO ROMANIA SRL

2. COD UNIC DE ÎNREGISTRARE : 15103845

3. FORMA JURIDICĂ DE CONSTITUIRE : SRL

4. ACTIVITATEA PRINCIPALĂ A SOCIETĂŢII ŞI CODUL CAEN AL ACTIVITĂŢII PRINCIPALE :

- 4642 Comerţ cu ridicata al îmbrăcămintei şi încălţămintei;

- 4751 Comerţ cu amănuntul al textilelor,în magazine specializate.

5. NATURA CAPITALULUI SOCIAL : 100 % PRIVAT

6. VALOAREA CAPITALULUI : NESPECIFICAT

1.2 SCURT ISTORIC

Kenvelo este o companie internaţională, de origine cehă, cu o extindere rapidă a tuturor brand-urilor sport-wear în Europa Centrală, având ca manageri executivi pe Dahan şi Giorgio Margutti. Istoria sa a început în 1989. Kenvelo operează cu 270 magazine din 19 ţări ale lumii. Noua colecţie Kenvelo se lansează de 2 ori pe an şi reflectă ultimele tendinţe în modă ale sezoanelor respective: colecţia primăvară / vară şi toamnă / iarnă. Colecţia de bază Kenvelo e permanent îmbogăţită de noi elemente, precum lenjerie intimă, ceasuri sau parfumuri, bijuterii.Evoluţia brand-ului are ca punct de pornire deschiderea în 1989 la Praga a unei organizaţii care se intitulează „Himi’s jeans” al cărei logo era “YES”. În anul 1996, brand-ul se schimbă în Kenvelo, în limba cehă “Kenvelo” însemnând “YES” (ken), “AND” (ve), “NO” (lo), iar logo-ul rămâne neschimbat Abia în 2001 se introduce un alt logo, care este menţinut şi astăzi: “Kenvelo anywhere”. Produsele colecţiei pot fi recunoscute după următoarele sigle: Kenvelo, KVL, K, Lamalo, B’Kriz Wear şi D&D. Din 2002, compania Kenvelo îşi lărgeşte aria de activitate, deschizând la Bratislava un “Kenvelo Fashion Café”. În 2004, compania a fost principalul dressmaker pentru echipele Jocurilor Olimpice de la Atena.

În 2009 Kenvelo, lansează noi linii de colecţii, respectiv SUXESS, SIA MIA şi ELEMENTS care aduc pe piaţă un nou stil care se adresează tuturor genurilor de cumpărători.

1.3 STRUCTURA ORGANIZATORICĂ - DEPARTAMENTELE

Societatea este organizată pe următoarele departamente :

- DEPARTAMENT MARKETING.

- DEPARTAMENT RESURSE UMANE.

- DEPARTAMENT VANZARI.

- DEPARTAMENT FINANCIAR / CONTABIL.

- DEPARTAMENT IT.

- DEPARTAMENT LOGISTICĂ / DISTRIBUŢIE.

1.4 ANALIZA INDICATORILOR - CIFRA DE AFACERI

Diagnosticul financiar constă într-un ansamblu de instrumente şi metode care permit aprecierea situaţiei financiare şi a performanţelor unei întreprinderi.

Scopul diagnosticului financiar este de a aprecia situaţia financiară a întreprinderii. Pe baza acestui diagnostic are loc elaborarea unei noi strategii de menţinere şi dezvoltare în mediul specific economiei locale. În sens general, finalitatea diagnosticului financiar constă în oferirea de informaţii financiare atât celor din interiorul întreprinderii, cât şi celor interesaţi din afara acesteia.

Când problema diagnosticului este pusă din interiorul întreprinderii (diagnostic financiar intern) utilizatorii pot fi conducătorii, acţionarii actuali sau salariaţii. Obiectivul urmărit în acest caz este de a detecta eventuale situaţii de dezechilibru financiar şi de a adopta noi decizii de gestionare a întreprinderii. Aceste decizii se bazează pe identificarea originii şi cauzelor dezechilibrelor, pe de o parte, iar pe de altă parte, pe stabilirea măsurilor de remediere a dezechilibrelor.

Când problema este pusă din exteriorul întreprinderii (diagnostic financiar extern) utilizatorii pot fi analiştii financiari, acţionarii potenţiali, organisme bancare şi financiare sau chiar statul. Obiectivul urmărit este capacitatea financiară a întreprinderii de a genera profit, capacitatea întreprinderii de a-şi onora obligaţiile pe termen scurt sau lung (lichiditatea şi solvabilitatea întreprinderii), precum şi valoarea întreprinderii.

De cele mai multe ori utilizatorii externi au nevoie de un diagnostic financiar fie pentru acordarea de credite întreprinderilor (în special băncile), fie pentru luarea deciziilor de pătrundere în capitalul unei întreprinderi (acţionari potenţiali sau alte întreprinderi).

Atât analiza pe plan intern cât şi cea externă au ca obiectiv aprecierea performanţelor întreprinderii şi a riscurilor la care aceasta este pusă şi urmăresc: analiza rentabilităţii; analiza riscului şi analiza valorii întreprinderii.

De obicei, diagnosticul este efectuat numai în caz de grave dificultăţi sau când cineva cere o astfel de lucrare. Independent de rezultatele înregistrate de întreprindere sau de desfăşurarea evenimentelor, elaborarea unui diagnostic financiar trebuie să aibă loc periodic. Diagnosticul financiar identifică factorii favorabili si nefavorabili care vor afecta activitatea viitoare a întreprinderii.

De cele mai multe ori informaţiile diagnosticului financiar trebuie completate cu informaţii referitoare la mediul extern al întreprinderii (starea economiei, a sectorului de activitate), informaţii referitoare la potenţialul tehnic şi uman, potenţial comercial şi juridic, managementul întreprinderii (informaţii dependente de întreprinderi). Toate aceste elemente influenţează performanţele financiare ale întreprinderii determinând, în final, competitivitatea acesteia.