Studiu de marketing - agenția de turism ADONIA

1. PIATA TURISTICA

Turismul intern şi internaţional este una dintre cele mai dinamice ramuri economice, având cea mai rapidă rată de revenire a capitalului investit. Totodată, turismul este cel mai eficient mijloc de promovare al unui oraş sau zone, putând contribui la atragerea investitorilor străini în zonă.

Turismul intern si international este, in acelasi timp, o componenta si o rezultanta a intregii activitati economice, acesta putand influenta pozitiv activitatea economica locala, care, la randul ei, creaza conditii favorabile dezvoltarii activitatii turistice.

Prin pozitia sa geografica favorabila - situata in apropierea granitei de vest a tarii, in apropiere de piete turistice traditionale - 457 km fata de Viena, 167 km de Belgrad, 207 km Budapesta - prin valorile sale naturale, culturale si umane precum si prin dezvoltarea sa economica diversa, Timisoara are o mare capacitate de atractie a turistilor romani si straini. Teritoriul sau este traversat de importante fluxuri turistice vestice, ce se dirijeaza pe magistralele rutiere si feroviare existente, sau prin aeroportul international Timisoara. In prezent, sistemul rutier national necorespunzator din punct de vedere al intretinerii si lipsa unei autostrazi, ingreuneaza insa deplasarea turistilor. Totodata, ofertele turistice nu reusesc sa retina decat o parte din aceste fluxuri.

Pe langa dezvoltarea industriala si de cercetare, apreciate pe plan national si international, Timisoara - “mica Viena”, este pe drept cuvant recunoscuta, ca un centru cultural remarcabil, monumentele si zonele sale de rezervatie arhitecturala fiind unanim apreciate:

-vestigii arheologice - fortificatiile Cetatii Timisoarei (sec.XVIII), asezarea dacoromana (Castrum Temesiense) si feudal timpurie (sec.III-IV); cetatea de pamant de la Giroc (mil II i.Hr.), Fantana Pasei (sec.VII) tumulii de la Mosnita Veche (mil II i.Hr.)

-fond vechi si valoros de arhitectura protejata, reflectand evolutia acesteia din perioada baroca si pana la cubismul interbelic in care se imbina diverse stiluri (baroc, neoclasic, empire) si curente (romantism, eclectism) Castelul Huniazilor (sec.XV -XVIII). Aceasta zona este pusa in valoare si de pionieratele din domeniul tehnic – Timisoara a fost primul oras european in care s-a introdus iluminarea electrica a strazilor in 1884, iar prin intermediul canalulului Timis-Bega de la Costei, realizat la mijlocul secolului 18, sub conducerea inginerului olandez Fremaut si a constructorilor olandezi Kostka si Steinlein, se realizeaza pana in ziua de astazi administrarea apelor din oras.

Se resimte insa, slaba punere in valoare a acestui patrimoniu istoric valoros, precum si starea de degradare fizica a majoritatii monumentelor.

Viata intelectuala, cultural-spirituala a orasului este efervescenta, fapt ce se regaseste in multitudinea si frecventa mare a actiunilor de tipul: conferinte, congrese, simpozioane, intalniri de cooperare, intalniri politice, manifestari economice (targuri si expozitii internationale), dar lipsesc spatiile expozitionale si salile necesare desfasurarii manifestarilor de anvergura, iar mediatizarea la nivel international a evenimentelor culturale, stiintifice si de afaceri este deficitara.

Timisoara este cunoscuta in tara, dar si in Europa, ca oras cultural in care se organizeaza festivaluri, expozitii, manifestari culturale si folclorice traditionale, cum ar fi: Timisoara Muzicala, Festivalul International de Teatru, Festival International de Folclor, Student-Fest, Festivalul Saltimbancilor, Festivalul Inimilor, Festivalul Berii, Festivalul Vinului, Ruga Timisoarei etc. dar aceste manifestari sunt slab popularizate pe plan international.

Timisoara poate fi un punct de pornire pentru vizitarea unor obiective turistice sau culturale din localitati situate la mica distanta, cu potential natural si recreativ - malurile apelor (Bega si Timis la Sag, Albina, Giroc, Mosnita, Urseni), lacuri (Dumbravita, Ianova, Sanandrei), marginea padurilor (Giroc, Bistra, Bazos, Lighed, Pischia, Ianova, Blajova, Cheveres, Remetea Mare, Sanmihaiul Roman), fonduri de vanatoare, ape geotermale. Totodata, ea poate sa constituie un pol de concentrare si de dispersie a fluxurilor turistice spre alte zone cu potential turistic ridicat, din judetele invecinate - Caras-Severin, Arad, Hunedoara si Mehedinti - care au destinatii certe pentru turismul international, cum sunt: pasajele carstice din Cheile Nerei, Muntii Banatului (singura ramasita a "junglei" europene), Muntele Mic – Poiana Marului, Muntii Retezat, zona Portile de Fier (Defileul Dunarii), Muntii Poiana Ruscai, cetatile dacice din Muntii Orastiei, statiunile balneoclimaterice (Buzias, Moneasa, Lipova, Geoagiu si Baile Herculane), cele climaterice si de practicare a sporturilor de iarna (Muntele Semenic, Muntele Mic, Trei Ape, Crivaia) sau lacurile de acumulare (Surduc, Secu, Valiug, Trei Ape, Poiana Marului, Rau Mare),s.a.

Padurile din zona sau din apropierea ei detin fonduri cinegetice valoroase - Padurea Pischia (fazani, capriori, iepuri, cerbi, mistreti), Padurea Banloc (fazani, cerbi, capriori), Padurea Sarlota Mare (cerbi, mistreti), Padurea Sarlota Horos (iepuri, fazani, cerbi, capriori, mistreti), Padurea Cheveres (fazani, iepuri, cerbi, capriori, mistreti) - toate fiind situate pe o distanta de cca 30 km fata de oras, dar caile de acces spre aceste zone sunt deficitare, iar padurile din zona periurbana nu sunt amenajate pentru practicarea silvoturismului. Prezinta cele mai interesante obiective turistice, cele mai bune hoteluri, restaurante, beauty centers, magazine, baruri, cluburi localizate fiecare pe harta. De asemenea, sunt prezentate monumente, muzee si alte locatii de interes turistic.

Ultimul capitol reuneste informatii utile cu privire la urgente medicale si clinici, banci, centre de sport, principalele ambasade, transport aerian, transport public, agentii de turism, centre de afaceri si consultanta in afaceri, centre de inchirieri masini, magazinele de suveniruri si altele.

Infrastructura generala (aeroportul international Timisoara, caile feroviare si cele rutiere) si infrastructura turistica (32 hoteluri cu o capacitate totala de 2350 de locuri de cazare, 23 de pensiuni cu o capacitate totala de 429 de locuri de cazare, avand diferite grade de confort), existenta unui corp de ghizi specializati in turism, creaza conditii pentru dezvoltarea turismului intern si international. Deşi Timişoara are un potenţial turistic ridicat, oferta turistică a oraşului şi a zonei înconjurătoare este insuficient promovată. Principala cauză a acestei stări de fapt este lipsa unei politici coerente de dezvoltare a turismului urban, bazată pe programe active şi eficiente de marketing turistic al zonei. Aceasta a fost raţiunea pentru care, la nivelul Primăriei Municipiului Timişoara, a fost gândită această politică locală vizând susţinerea dezvoltării turismului local şi regional.

În prezent, Primăria Municipiului Timişoara beneficiază de asistenţă tehnică şi financiară din partea Germaniei în derularea mai multor proiecte de importanţă majoră pentru dezvoltarea economică a oraşului. Este vorba de programul de cooperare pentru încurajarea dezvoltării economice locale, derulat în colaborare cu IBD, în cadrul căruia au fost organizate diverse activităţi cum ar fi: elaborarea şi editarea de broşuri şi alte materiale promoţionale, participarea la târguri şi expoziţii internaţionale (Hanovra, Munchen) în vederea promovării imaginii oraşului şi a atragerii investiţiilor străine. De asemenea, se organizează seminarii şi schimburi de experienţă pentru elaborarea conceptului şi a planului de acţiune în vederea realizării unui incubator de software, în colaborare cu Universitatea Tehnică. În colaborare cu Primăria din Karlsruhe se derulează un program având ca obiectiv realizarea unui studiu de fezabilitate privind politicile locale viitoare în domeniul asigurării energiei termice pentru locuitorii municipiului. De asemenea, Piaţa de Gros se va face cu sprijinul KfW – Institutul de Credit pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare al Germaniei. Turismul din tara noastra sufera si prin durata mare necesara reconstituirii proprietatii private in cazul activelor nationalizate, scaderea puterii de cumparare a populatiei si reordonarea prioritatilor si reorientarea unei parti a cererii turistice interne catre destinatii externe.

Timisoara poate miza pe resursele sale naturale si culturale, pe imbunatatirea conditiilor si serviciilor de cazare si nu numai, si nu in ultimul rand pe modernizarea infrastructurii, pentru a facilita accesul in zonele cu potential turistic, dar si pe o activitate de prezentare interna si internationala a potentialului turistic.

Exista o gama larga de servicii de sustinere a turismului - agentii private de turism, agentii de voiaj, sali de congrese si simpozioane, consulate, servicii bancare, case de schimb valutar, aeroport, autogara, benzinarii, servicii auto, companii de transport, servicii de inchirieri autoturisme (rent a car), dar acestea nu se ridica din punct de vedere calitativ si cantitativ si al gamei de servicii oferite la nivelul standardelor internationale.

Existenta in zona, a unor resurse atractive, naturale si antropice, cu valoare turistica ridicata, unele avand caracter de unicat, permite valorificarea acestora, printro paleta larga de forme si de programe turistice, cu adresabilitate larga, permite dezvoltarea diverselor forme de turism - turismul de afaceri si cooperare internationala, turismul politic, turismul cultural, turismul stiintific si de studii (de congrese si reuniuni), turism tehnico - industrial, turismul cinegetic de vanatoare si pescuit, agroturismul, silvoturismul, turismul sportiv, (cicloturismul, motociclismul, aeromodelismul) turismul pentru agrement si sporturi nautice, de sanatate (balnear), turismul etnic al diasporei si cel ecumenic, s.a.