Studiu privind Imaginea Magazinului Kaufland

Capitolul I. Prezentarea pieţei şi a companiei

1.1. Istoria comerţului cu amănuntul (retailul)

De la începuturile timpului, din necesitatea satisfacerii nevoilor, oamenii au recurs la schimburi de bunuri între anumite zone geografice. Nu se cunosc cu exactitate circumstanţele care au dus la apariţia acestor schimburi dar există mai multe teorii cu privire la acest subiect.

Teoriile începutului:

Una dintre teorii sugerează că schimbul a apărut instinctiv pentru satisfacerea nevoilor primare (hrană, apă, etc.). O alta explică nevoia de putere şi dorinţa omului de a domina. Încă una susţine că dăruitul cadourilor a dus la creşterea numărului de schimburi. O altă teorie mai plauzibilă susţine ideea că cei care deţineau anumite bunuri în exces, recurgeau la schimburi. Oricare ar fi fost cauzele, a însemnat o temelie in dezvoltarea civilizaţiei.

Retail în Antichitate

În perioada antică, schimburile au înflorit doar pentru că unii aveau surplus de un anumit bun şi doreau bunuri pe care nu le aveau sau nu le puteau produce. Primii negustori au fost cretanii care navigau pe Marea Mediterană si realizau schimburi cu cei din regiunea thatarea. Ascensiunea lor a durat 2000 de ani, cultura lor influenţând şi alte mari civilizaţii de negustori.

Fenicienii erau a doua mare civilizaţie după cretani în domeniul negustoriei. La acele vremuri ei erau priviţi ca şi distribuitori comercializând bunuri aduse din Egipt şi Babilonia. Tyre, Sidon şi Cartagina erau principalele oraşe-târg ale Imperiului Fenician.

Imperiul Fenician era la rândul său urmat de civilizaţia Romană. Acesta din urmă a stabilit un model de vânzare cu amănuntul foarte sofisticat. Ei au pus bazele primelor “magazine”.

Ruinele indică faptul că primele magazine propriu-zise au fost în Roma antică. Odată cu declinul Imperiului Roman vânzarea cu amănuntul a dispărut.

Evul Mediu

Dupa căderea Imperiului Roman singurii care făceau comerţ cu amănuntul erau negustorii ambulanţi, aceştia purtându-şi la propriu magazinul în spate. Ei se plimbau din sat in sat ca să îşi vandă marfa, aceasta fiind in majoritatea cazurilor de calitate inferioară.

Până în secolul al XII-lea negustorii şi artizanii începuseră să se organizeze în “bresle” şi să îşi deschidă mici magazine, care îi ajutau să se diferenţieze social şi să dobândească anumite avantaje materiale.

La începutul secolului al XIII-lea târgurile şi pieţele se aflau într-o continuă dezvoltare. Primele târguri au fost organizate pe un fundament religios. În zile de sărbătoare oamenii se adunau la bisericile lor şi făceau schimburi de bunuri. Pieţele de dimensiuni mai mari erau de asemenea numite târaguri, iar oamenii călătoreau distanţe mari pentru a participa la ele. Acestea şi-au schimbat în timp forma spre una de amuzament luându-şi aspect asemănător bâlciurilor din zilele noastre.

Istoria comerţului cu amănuntul la americani

Foarte multe instituţii de comerţ cu amănuntul au apărut abia după anul 1850. Înainte de asta foarte mulţi americani erau fermieri şi îşi susţineau existenţa din propria lor producţie. În această perioadă vânzătorii ambulanţi şi magazinele universale erau singurii comercianţi cu amănuntul din America.

După anul 1850 magazinele împărţite pe raioane au câştigat o importanţa foarte mare. De exemplu, în Atlanta a fost stabilit magazinul “Richs” de către 4 imigranţi unguri. Simon Lazarus, un imigrant din Polonia, a deschis un magazin de haine bărbăteşti în Columbus, Ohio 1851. Până şi istoria magazinului Macy's este datat din anul 1858.

Pe măsură ce acest tip de magazine s-a tot extins în marile oraşe, mediul rural se folosea de cataloage pentru comenzi la domiciliu. Acest lucru le-a dat posibilitatea de a-şi procura bunurile de care aveau nevoie fără a fi nevoiţi sa parcurgă distanţe lungi, obositoare şi stresante până în cel mai apropiat oraş.

De aici au apărut lanţurile de magazine, tehnologia s-a îmbunătăţit, Internetul a explodat şi restul e istorie !

1.2. Prezentarea pieţei de retail pe plan mondial

Din punct de vedere al formatului favorit de magazin, hypermarketurile sunt formatele câştigătoare în pieţe precum Cehia şi Ungaria. Aici, hypermarketurile au realizat cele mai mari scoruri, respectiv 35% şi 29%. Magazinele discount sunt preferate în St. Petersburg (56%), Moscova (27%), Polonia (24%), Cehia (22%) şi Ungaria (20%).

Secretul succesului formatului hypermarket se datorează câtorva factori precum sortimentaţia variată, preţurile convenabile şi mediul plăcut de shopping. La rândul lor, magazinele discount sunt preferate pentru preţurile mici şi accesibilitate, spre deosebire de hypermarketuri, plasate în afara oraşului şi, deci, ceva mai greu accesibile.

Cotele principalelor zece lanţuri care întrunesc cele mai multe preferinţe diferă în funcţie de ţară, dar şi de structura retailului. Cea mai concentrată piaţă, din acest punct de vedere, este cea din oraşul rus St. Petersburg – unde cota cumulată a preferinţelor pentru unul din topul celor zece lanţuri este de 86% - urmată de Slovacia, cu 81%. Nivelul concentrării pieţei este mare şi în Ungaria, Kiev şi Cehia şi, dimpotrivă, foarte scăzut în România, Serbia şi Muntenegru.