Studiu privind lansarea pe piața românească a cârnaților de pleșcoi

I) Prezentarea zonei Berca - Buzau

1) Areal geografic

Asezata in partea centrala a judetului Buzau, la limita sudica a zonei subcarpatice, comuna Berca s-a dezvoltat simtitor in ultimele decenii, devenind o localitate care poate si are dreptul sa aspire la titlul de urban. Fiind situata la 29 de km distanta fata de municipiul de resedinta, comuna este dispusa pe cele doua maluri ale raului Buzau. Valea acestui curs de apa a dezvoltat in zona o multime de terase, locul de amplasare al celor 13 sate componente ale comunei: Baceni, Berca (centru administrativ), Cojanu, Joseni, Manastirea Ratesti, Paclele, Plescoi, Plesesti, Ratesti, Satuc, Tatarligu, Valea Nucului si Viforata.

Teritorial, se invecineaza la nord cu comuna Scortoasa, la nord-est cu Beceni, in partea de est cu comuna Cernatesti, la sud-est cu Sapoca, in sud se invecineaza cu Vernesti, cu Magura in partea de sud-vest si cu comuna Parscov la vest. Legatura cu orasul Buzau se face pe drumul national 10 Buzau-Brasov si drumul judetean 102 F. Comuna este traversata si de linia ferata Buzau - Nehoiasu, care asigura legatura pe Valea Buzaului.

Aflandu-se pe o zona depresionara, relieful comunei este predominant de deal. Teritoriul comunei este completat de o suprafata relativ mica de lunca. De asemenea, in Berca se gaseste si punctul de confluenta al paraului Saratel cu raul Buzau.

La aproximativ 8 km distanta de Berca sau aproape 2 ore de mers pentru drumeti, un drum serpuit coboara in Valea Muratoarei. La prima rascruce, pe partea stanga a drumului, se ajunge la Paclele, sat izolat intr-o zona de dealuri acoperite cu livezi. Tot aici se inalta spre cer, semete, paduri de sonde. In partea de nord a satului se afla Paclele Mici sau “Vulcanii noroiosi”. Localnicii au mai multe denumiri pentru acest rar fenomen geologic. Ei ii numesc “fierbatori”, “pacle” sau “salze”. Rezervatia mixta geologica si botanica “Vulcanii noroiosi” apartine regional comunei Berca, desi teritorial o mare parte se gaseste pe teritoriul comunei Scortoasa.

Ca entitate etnografica in care se intrepatrund elemente specifice ale culturii populare romanesti din cele 3 provincii care se intalnesc aici Muntenia, Transilvania si Moldova, judetul Buzau apartine tipologic specificului national.

Pentru zona Buzaului, in mod deosebit la Lopatari si Manzalesti, intre decoratiunile de interior se remarca tesaturile din par de capra, folosite la presuri si paretare. Obiectele de acest gen sunt adevarate tapiserii ale epocii moderne.

Un element etnografic distinct este portul popular specific zonei, care poate fi admirat astazi mai mult in colectiile muzeale, el fiind utilizat cu deosebire la sarbatori, in zonele cu traditii folclorice. In ansamblul sau, costumul popular buzoian se inscrie in tipul carpatic, ale carui origini se afla in portul populatiei dacice.

In afara de obiceiuri si traditii, judetul Buzau mai conserva si cantece stramosesti in forme aproape nealterate, care dupa expresia lui Alecu Russo, constituie arhiva acestor meleaguri.

Principalele zone turistice sunt reprezentate de:

• Rezervatii naturale: Vulcanii noroiosi (Berca); Chihlimbarul de Buzau (Colti); Padurea Lacurilor (Bisoca); Dealul cu lilieci (Cernatesti); Culmile Siriului (Siriu);

• Asezari religioase: Complexul de biserici si chilii rupestre (Bozioru, Colti, Braesti); Episcopia Buzaului (Buzau); Manastirea Ciolanu (Tisau); Ansamblul fostei manastiri Adormirea Maicii Domnului (Rm. Sarat); Manastirea Ratesti (Berca)

• Monumente ale naturii: Focul viu (Lopatari); Piatra Alba La grunj (Manzalesti)

• Asezari si necropole din epoca bronzului: fortificatii dacice Dava dacica (com. Vernesti), Cultura Monteoru, Castrul postroman si termele de la Pietroasele.

• Parcuri dendrologice: Parcul Monteoru (com. Merei), Parcul Marghiloman (Buzau).

• Statiuni si situri: Sarata Monteoru (Merei), Tabara de sculptura Magura (Tisau)

Dupa Infatisarea si activitatea lor, Vulcanii Noroiosi se situeaza pe locul 2 In Europa. Pentru calitatea lor de unicat national, pentru importanta lor stiintifica si valoarea peisagistica, Vulcanii Noroiosi de la Paclele Mari si Mici sunt declarate monumente geologice.

De asemenea, acest "peisaj selenar" este Infrumusetat de planta "Nitraria Schoberi" - un element halofil central-asiatic, ce a fost pusa si ea sub protectia legii, constitutind un monument botanic.

Manastirea Ratesti este un edificiu declarat monument de arhitectura cu o frumoasa asezare sub Culmea Soimului, asezare care privita de sus rivalizeaza cu manastirile traditionale moldovenesti.

In zona comunei Berca economia este de tip mixt, caracteristica regiunii de dealuri. Intensificarea exploatarii resurselor naturale de hidrocarburi din ultimul secol, a introdus un specific industrial in cadrul celui agricol. Prima si cea mai importanta consecinta a fost ridicarea nivelului de trai al populatiei si, in acelasi timp, transformarea localitatii Berca intr-un centru suburban prin constructia unor cladiri administrative, blocuri muncitoresti, magazine si ateliere de prestari servicii.

Principalele ocupatii ale locuitorilor acestei zone sunt reprezentate de agricultura prin cresterea animalelor (pasari, bovine, caprine, ovine, porcine, cabaline, familii de albine) si cultura plantelor (grau, porumb, floarea-soarelui, legume, cartofi) si agroturism.

Regiunea este consacrata si pentru produsele traditionale specifice realizate de micii producatori locali, Carnatul de Plescoi produs in localitatea cu acelasi nume, fiind considerat in Uniunea Europeana marca traditionala romaneasca.