Tendințe moderne privind ambalarea mărfurilor alimentare studiu de caz la SC Pangram SA

CAPITOLUL 1

FUNCŢIILE, ROLUL ŞI NECESITATEA AMBALAJELOR

1.1. FUNCŢIILE ŞI ROLUL AMBALAJELOR

Directiva Parlamentului European şi a Consiliului nr. 94/62 /EC din 20 dec. 1994 privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, defineşte ambalajul în felul următor: ”ambalaj” înseamnă toate produsele executate din orice material de orice natură destinate să fie utilizate pentru cuprinderea, protecţia, manipularea, livrarea şi prezentarea de bunuri, de la materii prime la bunuri procesate, de la producător la utilizator sau consumator. Elementele “nereturnabile” folosite în aceleaşi scopuri vor fi de asemenea considerate ambalaje.

Ambalajele constau numai din :

1. ambalaje de vânzare sau ambalaje primare, de exemplu ambalaje concepute aşa încât să constituie o unitate de vânzare către utilizatorul sau consumatorul final la punctul de cumpărare;

2. ambalaje grupate sau ambalaje secundare, de exemplu ambalaje concepute aşa încât să constituie la punctul de cumpărare o grupare de un anumit număr de unităţi de vânzare fie că acesta din urmă este vândut ca atare utilizatorului sau consumatorului final, fie că serveşte numai ca mijloc de umplere a rafturilor la punctul de vânzare; el poate fi despărţit de produs fără a-i afecta caracteristicile;

3. ambalajele de transport sau ambalaje terţiare, de exemplu ambalajele concepute în aşa fel încât să faciliteze manipularea şi transportul unui număr de unităţi de vânzare sau de ambalaje grupate cu scopul de a preveni deteriorarea fizică la manipulare şi transport. Ambalajul de transport nu include containerele pentru drum, căi ferate, nave şi transport aerian.

Toate ramurile de activitate folosesc ambalajul, dar principalele ramuri industriale utilizatoare sunt: industria agroalimentară, care absoarbe 50% din totalul ambalajelor; produsele industriale manufacturate cu 20% ; industria farmaceutică-cosmetică cu 15%, restul de 15% fiind repartizate între produsele de întreţinere, jucării, instrumente de precizie, discuri şi casete, produse fitosanitare, textile etc.

Ambalajul pentru produsele de larg consum cu o cifră de afaceri la nivelul anului 1989 de 110 miliarde dolari, reprezenta peste 2/3 din ambalajul utilizat, diferenţa revenind celui pentru produsele industriale. Principala piaţă utilizatoare era industria alimentară, cu un consum de ambalaj de 51 miliarde dolari (46%) urmată de: industria băuturilor cu 26 miliarde de dolari (24% ), produsele menajere cu 20 miliarde de dolari ( 19% ), cosmetice cu 13 miliarde de dolari ( 12% ).

Dezvoltarea ambalajului în sectorul industriei agroalimentare (în care se regăseşte 2/3 din ambalajul care ajunge pe piaţă ) este legată direct de schimbările care intervin în obiceiurile de consum şi de rolul ambalajului în distribuţia modernă.

Asupra ambalajului au impact direct unele tendinţe generale în stilul de viaţă şi consum:

• destructurarea meselor şi dezvoltarea porţiilor individuale ;

• multiplicarea meselor servite în afara familiei în ţările dezvoltate ;

• îmbătrânirea populaţiei ;

• creşterea numărului femeilor care lucrează ;

• importanţa produselor dietetice, sănătăţii şi siguranţei ;

• organizarea diferită a timpului liber ;

Schimbările în structurile de distribuţie, dezvoltarea autoservirii, deplasarea către zonele periferice ale oraşelor şi progresul în procesarea şi logistica informaţiei au ajutat nu numai la îmbunătăţirea funcţiei tehnice a ambalajului, dar au întărit funcţia comercială şi de marketing.

Principalele dezvoltări ale ambalajului:

• atractivitatea şi diversitatea prezentării ;

• îmbunătăţirea condiţiilor de depozitare şi uşurinţa manipulării ;

• mai buna informare a consumatorului ;

• facilitarea listării cumpărăturilor ;

au constituit motorul dezvoltării tehnologiei materialelor şi proceselor de ambalare.

Se evidenţiază o serie de tendinţe actuale pentru ambalajele produselor, cum sunt:

• găsirea de noi materiale pentru ambalare care să respecte cerinţele tehnice, comerciale şi de marketing impuse ambalajelor ;

• modernizarea metodelor de ambalare ;

• înoirea şi diversificarea continuă a ambalajelor, se produce în strânsă interdependenţă cu modificarea continuă a gamei sortimentale ;

• protecţia şi refacerea mediului înconjurător, care se manifestă începând din faza de concepţie şi alegere a materialelor, continuând cu realizarea lor şi terminând cu strângerea ambalajelor uzate şi găsirea căilor de revalorificare, reutilizare a lor.

Perspective privind ambalajele bunurilor de consum

Potrivit opiniei specialiştilor, criteriile, obiectivele şi sarcinile în domeniul ambalajelor vor fi determinate şi în viitorii 20 – 30 de ani de cerinţele consumatorilor. Astfel, eforturile industriei ambalajelor vor trebui să se axeze, în principal, pe satisfacerea acestor exigenţe, pe asigurarea unei calităţi optime cu investiţii minime.

Asistăm tot mai mult la o adevărată provocare a specialiştilor în domeniul ambalajelor determinată, în mare parte, de noile materiale şi tehnologii care apar.

Referitor la cerinţele consumatorului, acestea sunt direcţionate de efectul cumulat al mai multor factori cum sunt: creşterea nivelului de cultură generală şi a gradului de informare,starea materială aflată în continuă creştere etc. De asemenea, neavând timp suficient, va dori să efectueze cumpărăturile rapid, la aceasta contribuind în mare măsură şi ambalajul prin posibilitatea de identificare şi selecţionare rapidă a mărfii. Pentru produsele alimentare va trebui avută în vedere crearea de ambalaje care să asigure un timp cât mai redus pentru pregătirea şi servirea hranei.

La promovarea noilor ambalaje vor trebui luate în considerare şi noile echipamente casnice moderne. Se are în vedere faptul că, în ţările dezvoltate, în perspectiva următorilor 10 ani, circa 95% din bucătăriile familiale vor fi dotate cu aparate cu microunde.

Se apreciază că, în prima etapă a secolului XXI vor avea succes ambalajele care, pentru marcare, folosesc cele mai moderne mijloace, inclusiv hologramele sau imaginile realizate cu cerneală de tipar fotosensibile .

Un alt aspect îl va constitui creşterea sensibilităţii consumatorului faţă de un mediu sănătos, prin evitarea factorilor de risc. În acest scop există deja bazele tehnice pentru ca în anul 2010, gospodina să plece la cumpărături cu bagheta NIRA (near infrared analysis –analiză rapidă în infraroşu), sistem folosit pentru prima dată în S.U.A. pentru evidenţierea impurificării medicamentelor. Este un procedeu rapid, prin care, în produsul ambalat se poate semnala orice material dăunător.

Modificarea vieţii familiale nu se va remarca numai prin sporirea numărului celor cu două salarii, ci şi prin creşterea vârstei acestora, reducerea numărului de căsătorii, creşterea divorţurilor. În consecinţă, va creşte numărul familiilor cu unul sau doi membri, aspect care va necesita adaptarea la acest fenomen a porţiilor de alimente ambalate. În astfel de familii vor fi tot mai mulţi bătrâni pentru care este importantă o manipulare simplă a produselor (deschiderea, reînchiderea ambalajelor etc.).