Tendinte si Mutatii in Consumul Alimentar

Imagine preview
(9/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Tendinte si Mutatii in Consumul Alimentar.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 43 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Victor Manole, Raluca Ladaru

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Marketing

Cuprins

INTRODUCERE IN DOMENIUL ALIMENTAR 4
CALITATEA SI STANDARDIZAREA PRODUSELOR AGROALIMENTARE 5
Conceptul de “calitate” 5
Evoluţia calităţii alimentelor in contextul tranziţiei româniei 7
Către economia de piaţă 7
Diferenţierile calitative ale produselor alimentare 8
Metodele de analiză şi de cuantificare a calităţii mărfurilor 10
alimentare 10
ALIMENTE MODIFICATE GENETIC 11
Ce sunt alimentele modifcate genetic? 12
7 obiceiuri nesanatoase legate de alimentatie 14
OMG: Organismele modificate genetic continuă să fie interzise în Austria şi Ungaria 15
Situatia alimentelor modificate genetic in Romania 16
13 minciuni despre organismele modificate 17
Mutantii din supermarket 22
ALEGEREA UNEI ALIMENTATII SANATOASE 22
Obiective eco-economice promovate prin politici ecologice internaţionale 22
Alegerea unei alimentaţii sănătoase 23
Ce putem face pentru a avea o hrană mai sănătoasă 24
CODEX ALIMENTARIUS- EXPERIMENTUL SECOLULUI! 25
Genocidul planetar incepe in 2010 27
Secretul hranei artificiale 27
Hrana farmaceutica si cancerigena 28
Aplicatiile Codexului 28
Cum va fi implementat programul 29
STUDIU DE CAZ 30
1.Descrierea companiei McDonald’s 31
MCDONALD'S ÎN ROMANIA 31
2.Prezentarea serviciului si a publicului tinta 33
3. Impactul negativ asupra consumatorilor 35
4. Obezitatea la copii – Fast-foodurile sunt cauza? 36
5. Amenintarea fast-food 37
6. Fast Food - Diversiunea McDonald’s 37
7. Piramida calorică 38
8. Grăsimi periculoase 38
9. Acuzaţii legale privind grăsimile trans 39
10. Mcdonaldizarea societăţii 39
CONCLUZII SI RECOMANDARI 41
Zone Fara OMG 41
BIBLIOGRAFIE 43

Extras din document

Introducere in domeniul alimentar

Alimentatia omului reprezinta unul dintre stalpii fundamentali ai constructiei sale, sanatatea si echilibrul fiecaruia, fiind în corelatie directa cu hrana.Deprinderea unei alimentatii adecvate, aduce, impreună cu alte elemente corecte de comportament, o viata sanatoasa.Referitor la actul hranirii, nu este important doar ce mancam, ci si cat, cand si cum ne alimentam.

In ceea ce priveste alimentatia, exista un interes din ce in ce mai mare, atat în legatura cu continutul acesteia in nutrienti sau in alte substante, cat si legat de concentratia nutrientilor in diferite surse de hrana.

Se cunoaste foarte bine faptul ca nu orice aliment este benefic corpului uman.Astazi, aproape ca au intrat in vorbirea cotidiana, expresii precum: "hrana nesanatoasa" sau "hrana sanatoasa". Calitatea unui aliment rezida atat din sursa din care provine, cat si din modul de prelucrare industriala sau casnica al acestuia.

Astazi, alimentele care se gasesc pe piata, sunt naturale, seminaturale sau chiar semisintetice. Dintre toate acestea, se stie bine, cele mai sanatoase sunt cele de provenienta naturala, care nu contin adaosuri sintetice (aditivi), care nu au trecut prin procese de rafinare industriala si care nu au fost excesiv de prelucrate din punct de vedere culinar. O importanta deosebita pentru sanatatea omului, o au acele alimente naturale neprelucrate in vreun fel, de obicei de origine vegetala, adica fructele si legumele proaspete.

De-a lungul timpului, sectorul agroalimentar s-a bucurat de o imagine pozitiva in randul consumatorilor. Situatia s-a schimbat in ultimii ani, odata cu dezvoltarea sa fara precedent, cu introducerea intensiva si extensiva in productie a celor mai noi cuceriri stiintifice. Desigur, progresele inregistrate in productia agroalimentara au fost percepute, intr-o prima faza, ca fiind benefice pentru consumatori, insa, in timp, acestia descopera si valentele negative ale tehnologiilor moderne.

Din perspectiva consumatorilor, apar o serie de riscuri generate de activitatea de industrializare a produselor alimentare. Principalele planuri in care acestea se manifesta sunt: sanitar, tehnologic si stiintific, nutritional si al protectiei mediului.Astfel, cu toate progresele inregistrate, consumatorii resimt o nesiguranta sporita, consecinta, in principal, a conditiilor de producere, transport, probleme de igiena, contaminari bacteriologice, contaminari ale alimentelor cu diferite substante, probleme legate de ingredientele utilizate.

Un alt plan este acela al progreselor inregistrate de stiinta si tehnologie si a limitelor acestora. Peste un anumit nivel, progresul stiintific si tehnologic actioneaza ca un boumerang, impotriva omului. In plan nutritional, riscurile sunt datorate, in general, carentelor alimentatiei moderne. Pe planul protectiei mediului, se manifesta atat problema calitatii inputurilor utilizate in productia agroalimentara, cat si problema deseurilor rezultate din procesele de productie, comercializare sau consum.

Manifestarea acestor riscuri a transformat consumatorul dintr-o persoana optimista si increzatoare, intr-una susceptibila si extrem de neincrezatoare. Pentru a solutiona aceasta problema, filierele agroalimentare vor trebui sa fie “mai atente” la revendicarile si cererile consumatorilor, la temerile formulate de catre acestia.

Revendicarile cele mai recente ale consumatorilor se refera, in principal, la: informare, calitate, tehnologii si sisteme de productie care sa dovedeasca respect fata de mediu si, nu in ultimul rand, corectitudine in ceea ce priveste etichetarea produselor.

In perioada actuala, rolul si importanta consumatorului au crescut permanent in ansamblul agroalimentarului. Cantitatile de produse alimentare consumate au crescut, iar cerintele lor fata de aceste produse sunt din ce in ce mai complexe si diverse.Un consum alimentar echilibrat presupune existenta, la dispozitia consumatorului, a unui venit suficient, iar analiza filierelor agroalimentare nu poate fi realizata fara o studiere atenta a consumului alimentar.

Agricultura, de-a lungul timpului, a avut drept obiectiv esential satisfacerea nevoilor de consum alimentar ale populatiei. Azi se ridica problema definirii nevoii de consum si, evident, apare intrebarea: agricultura mai poate satisface cererea in continua evolutie a populatiei? Analiza din perspectiva nutritionista a consumului nu este suficienta si relevanta in totalitate, existand diferentieri de la o categorie de populatie la alta, in functie de varsta, sex, ocupatie etc. Abordarea strict nutritionista a nevoilor de consum alimentar nu ofera instrumentarul necesar diagnosticarii acestei probleme, impunandu-se realizarea unor conexiuni intre aspectele de natura economica, respectiv sociala, culturala, psihologica etc. implicate.In realitate, s-a demonstrat faptul ca semnificatia culturala a alimentatiei este la fel de importanta, in unele cazuri chiar si mai importanta comparativ cu latura sa functionala.

Un alt aspect al studierii consumului alimentar abordat de economisti se refera la costurile satisfacerii acestuia, altfel spus la partea din venit alocata cheltuielilor alimentare. Relevanta in acest sens poate fi considerata legea lui Engel, care spune ca pe masura ce venitul unei gospodarii creste, partea din el consacrata cheltuielilor alimentare ramane relativ stabila din punct de vedere absolut, dar sub aspect relativ prezinta o tendinta de scadere (elasticitatea consumului alimentar in raport cu venitul este pozitiva si subunitara).

De asemenea, prezinta un interes deosebit surprinderea tendintelor care se manifesta in perioada actuala in ceea ce priveste consumul alimentar. Dorintele, preferintele si asteptarile consumatorilor sunt complexe si diverse, rezultand de aici necesitatea unei analize corespunzatoare a consumului in contextul sistemului agroalimentar.

Un alt domeniu important al analizei poate fi considerat acela al calitatii produselor alimentare. Obiectiv, analiza calitatii produselor alimentare se realizeaza prin intermediul a doua mari categorii de metode: de laborator (fizice, chimice, fizico-chimice, tehnologice si biologice) si organoleptice. Metodele de laborator, indiferent de locul si momentul in care se efectueaza analizele, ofera rezultate riguroase si comparabile. In practica, mai ales cand analizam caracteristici cum ar fi mirosul, gustul sau culoarea, ele sunt combinate cu cele organoleptice, bazate pe utilizarea unor organe senzoriale ale omului in aprecierea calitatii produselor alimentare. Chiar si in conditiile in care dispunem de metode concrete de cuantificare, problema calitatii produselor alimentare implica o doza ridicata de subiectivism.

Asadar, apreciem ca studierea completa si complexa a consumului alimentar al populatiei nu poate fi facuta decat printr-o abordare de tip interdisciplinar.

Fisiere in arhiva (1):

  • Tendinte si Mutatii in Consumul Alimentar.doc

Alte informatii

Academia de Studii Economice Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului