Vitamine

CAPITOLUL I

PREZENTAREA PRODUSULUI

Numai jumătate dintre români iau preventiv vitamine, într-o lume în care ritmul de viaţă stresant şi alimentaţia haotică duc la o asimilare slabă din hrană a acelor elemente necesare unui corp sănătos. În timp ce noi abia le descoperim, SUA şi Europa se războiesc economic pe tema suplimentelor alimentare.

1. Date despre vitamine

Ce sunt vitaminele?

Termenul de vitamină a fost folosit pentru prima dată de biochimistul polonez Casimir Funk în 1912. Vita, în limba latină, înseamnă viaţă, iar sufixul -amină este pentru amine; la momentul respectiv se credea că toate vitaminele sunt amine. Acum însă se ştie că nu este aşa.

Vitaminele sunt substanţe chimice organice necesare în cantităţi mici pentru ca organismul să fie sănătos. Majoritatea vitaminelor nu pot fi sintetizate de către organism, deci ele trebuie obţinute din alimentaţie Acestea se găsesc în majoritatea alimentelor de origine naturală şi sunt indispensabile pentru creşterea, menţinerea vitalităţii şi bunăstarea generală a organismului nostru.

Aşa cum am spus, acestea pot fi obţinute din raţia zilnică alimentară sau din raţiile suplimentare de nutrienţi. Aceste suplimente, care se pot prezenta sub diverse forme (pilule, tablete, prafuri etc ?) sunt de obicei extrase din surse naturale. Trebuie ştiut că vitaminele nu pot fi înlocuitori ai hranei zilnice şi nu trebuiesc confundate cu medicamentele clasice. Acestea ajută la buna funcţionare a mecanismelor organismului, în stransă legătură cu alte elemente nutritive precum apa, grăsimi, minerale, carbohidraţi, etc.

Multor alimente li se adaugă vitamine în plus faţă de ce conţin iniţial în timpul procesului de fabricaţie. Una din problemele suplimentării cu vitamine este faptul că multe dintre ele cresc în mod semnificativ apetitul. În ziua de astăzi, obezitatea este o problemă serioasă, iar suplimentarea cu vitamine o poate crea sau accentua. Există oameni care au devenit obezi datorită suplimentării cu vitamine în copilărie sau adolescenţă.

Ce tipuri de vitamine se cunosc?

Datorită faptului că atunci când au fost decoperite nu li se cunoştea compoziţia chimică şi deci nu li s-a putut da un nume ştiinţific, majoritatea vitaminelor au fost desemnate pintr-o literă a alfabetului. Astăzi se cunosc urmatoarele vitamine:

o vitamina A (retinol, caroten);

o vitaminele din grupul B complex: B1 (thiamina); B2 (riboflavina); B3 (niacina, nicotinamida); B6 (piridoxina); B10; B11 (factori de creştere); B12 (cobalamina, cianocobalamina); B13 (acid orotic); B15 (acid pangamic); B17 (amigdalina); Bc (acid folic); Bt (camitina); Bx sau APAB ( acid para-aminobenzoic); colina; inozital;

o vitamina C (acid ascorbic);

o vitamina D (calciferol, viosterol, ergosterol);

o vitamina E (tocoferol);

o vitamina G (riboflavina);

o vitamina H (biotina);

o vitamina K (menadiona);

o vitamina L (necesara pentru lactatie);

o vitamina M (acid folic);

o vitamina P (bioflavonoide);

o vitamina PP (nicotinamida);

o vitamina P4 (troxerutina);

o vitamina T (substante stimulatoare de creştere);

o vitamina U (extrasă din sucul de varză).

Avem nevoie de vitamine?

Din moment ce toate materiile organice conţin cel puţin o vitamină, teoretic, o dietă perfect echilibrată ne-ar putea asigura tot necesarul de vitamine. Din păcate, un astfel de regim aproape perfect este foarte greu de urmat datorită substanţelor conţinute în alimentele de bază pe care le ingerăm, substanţe ce pot afecta echilibrul vitaminelor în organism.

O altă cauză a scăderii concentraţiei de vitamine (şi nu numai) din alimente este prepararea acestora folosind căldura. Majoritatea alimentelor îşi pierd o bună parte din valoarea lor nutritivă în cursul preparării. Prin urmare, o bună parte din alimentele pe care le folosim, sunt extrem de sărace în principii nutrtive naturale. Acesta este unul dintre motivele pentru care ar fi bine să ne gândim la un mod de viaţă mai sănătos, care poate fi realizat şi prin aportul de suplimente nutritive naturiste.

Crează dependenţă vitaminele?

Deşi s-au folosit doze mari de vitamina C pentru tratarea dependenţei de heroină, ele n-au provocat modificări ale funcţionării organismului. Totuşi, persoanele care consumă cantităţi suplimentare mari de vitamine nu trebuie să înceteze brusc consumul acestora. Deoarece sistemele organismului s-au adaptat la doze ridicate de vitamine, o întrerupere bruscă a alimentarii cu acestea ar putea provoca simptomele unor deficienţe de vitamine.

2. Cererea de vitamine

Sezonalitatea

Cererea pentru vitamine este de tipul fluctuantă (neregulată). Firmele se pot confrunta cu situaţia în care cererea variază de la un anotimp la altul. Se ştie că iarna luăm mai puţine vitamine din alimentaţie, aşadar apelăm mai des la suplimentele vitaminice iarna, decât în celelalte anotimpuri.

Segmentarea pietei

Datorită beneficiilor sale multiple asupra sănătăţii, vitaminele poat fi consumate de către oricine, existând limite de consum De exemplu, o supradoză de vitamina A poate provoca boli de ficat, căderea părului, afectarea oaselor. Mai mult de 50 mg zilnic de vitamina B6 poate cauza o afecţiune senzorială periferică. Peste 2,5 grame/zilnic de suplimente ce conţin calciu pot induce o hipercalcemie, pietre la rinichi şi chiar boli renale.

În ceea ce priveşte segmentarea pieţei, avem în vedere variabile cum ar fi: vârsta, sexul, venitul, ocupaţia, gospodăria.