Analiza comunicării în situații de criză, gripa porcină

Virusul A H1N1 sau asa cum este numit de presă „gripa porcină” a fost initial identificat în aprilie 2009.

Câteva cazuri au fost descoperite în Statele Unite iar apoi s-a făcut legătura cu izbucniri mai vechi ale virusului în Mexic. În câteva zile, sute de oameni suspectati ca fiind infectati au fost descoperiti în Mexic, pe lângă alte cazuri din Statele Unite si din emisfera nordică. Reactiile din partea organizatiilor pentru controlul bolilor nu a întârziat. Imediat după constatarea existentei acestei tulpini, Centrul Pentru Controlul Și Prevenirea Înbolnăvirii din Statele Unite si Organizatia Natiunilor Unite World Health au actionat, cea din urmă ridicând gradul de alertă la cinci din maximul de sase, ceea ce înseamnă că o pandemie este inevitabilă.

Gripa virusului A, a provocat trei pandemii globale majore în secolul 20 : gripa Spaniolă din 1918 în care au fost infectati aproximativ 500 de milioane de oameni, dintre care 50 de milioane au decedat; gripa Asiatică din 1957 în urma căreia au murit 2 milioane de oameni si gripa din Hong-Kong din 1968, care a tinut un an si în urma căreia au decedat aproximativ un milion de oameni.

Desi virulogii au constatat că epidemia nu este la fel de gravă ca cele din secolul 20, alti oficiali ai sănătătii se tem de o viitoare mutatie a virusului care ar fi si mai periculosă.

Gripa porcină este provocată de o nouă tulpină a virusului A, numită subtipul H1N1. Oamenii de stintă au identificat patru componente ale tulpinii, una endemică omului, una endemică păsărilor si celelalte două endemice porcilor.

Locul si specia la care a apărut prima dată acest virus nu se cunoaste încă, dar analizele au sugerat faptul că tulpina H1N1 responsabilă pentru valurile de gripă curente; s-a dezvoltat în jurul lunii septembrie 2008, a circulat prin populatia umană timp de câteva luni, înainte ca primul caz să fie detectat.

Noua tulpină a fost detectată la doi copii din California, primul în 14 aprilie, iar al doilea la o diferentă de câteva zile. Nici unul dintre cei doi copii nu a avut contact cu porci.

În 18 martie au fost constatate mai multe cazuri asemănătoare cu gripa în Mexico City. Valul de gripă a fost clasificat însă de autoritătile din Mexic ca fiind o simplă răceală târzie, până în momentul în care Centrul pentru Controlul si Prevenirea Înbolnăvirilor din Statele Unite a tras un semnal de alarmă, în presă, cu privire la cele două cazuri de gripă porcină din California. S-au trimis câteva monstre după care s-a confirmat faptul că gripa din Mexic este produsă de tulpina H1N1, deci este gripă porcină.

Noua tulpină s-a răspândit si 35 de tări au confirmat cazuri de infectie, fiind suspectate 42. Multe tări si-au sfătuit locuitorii să nu călătorească în zonele infectate. Turistii sunt monotorizati în Australia, Hong Kong, Islanda, India, Indonezia, Malaezia, Filipine, Singapore, Coreea de Sud si Tailanda pentru a nu fi infectati cu virusul gripei porcine. Multe tări au sfătuit turistii care se întorc din zonele infectate să contacteze urgent un medic dacă au simptome asemănătoare gripei.

În Mexic, presedintele Filipe Calderon a emis un decret prin care acorda autoritătilor puterea de a testa si izola persoanele bolnave, pentru a reusi în lupta cu gripa porcină. Totodată s-au închis scolile, bisericile, în timp ce soldatii patrulau prin metrouri pentru a reusi să înpiedice răspândirea gripei. Atât în Statele Unite cât si în Mexic, oamenii au fost sfătuiti să poarte măsti chirurgicale pentru a se proteja.

Având în vedere faptul că s-au înregistrat aproximativ 100 de decese în urma infectării cu gripa porcină, aceasta constituie o situatie de criză atât pentru tările care au fost direct implicate cât si pentru cele în care nu s-au înregistrat deocamdată infectii. La fel cum am spus si mai sus, tulpina virusului H1N1 a suferit mai multe mutatii, ajungând să se transmită la om. Chiar dacă se va reusi exterminarea virusului, este foarte posibil ca acesta să sufere încă mutatii, să devină mai rezistent si astfel în câteva luni să ne aflăm iar în criză. De aceea este inportant să stim exact care sunt consecintele pe termen lung si să avem un plan pregătit pentru situatii de acest gen.

Comunicarea de criză

Cuvântul „criză" vine din medicina hipocratică: aici, el desemna acel moment al unei boli în care aceasta stă în cumpănă, putând să se îndrepte fie spre un deznodământ fatal, fie spre însănătoşire. Krisis însemna separare, diferenţă, judecată; era momentul în care doctorul trebuia să discearnă simptomele şi să ia o decizie privind tratamentul. Termenul a fost ulterior preluat de Aristotel, care îl foloseşte în Poetica pentru a desemna punctul de paroxism al unei tragedii, atunci când eroul trebuie să ia o decizie esenţială pentru destinul său (M.N. Sicard, 1998, pp. 15-16).

Ulterior, acest cuvânt a ajuns să desemneze orice situaţie de întrerupere neaşteptată şi profund dăunătoare funcţionării normale a unui sistem. Din punctul de vedere al specialiştilor în managementul organizaţiilor, criza e definită ca acea situaţie în care „întregul sistem este afectat, în aşa fel încât existenţa sa fizică este ameninţată; în plus, valorile de bază ale membrilor sistemului sunt ameninţate într-o asemenea măsură, încât indivizii sunt obligaţi fie să realizeze caracterul eronat al acestor valori, fie să dezvolte mecanisme de apărare împotriva lor" (T.C. Pauchant, LI. Mitroff, 1992, p. 12).

Clasificarea Crizei.

Potrivit tipologiei lui J. Dedmon (1996, pp. 208-209), crizele cauzate de factori externi pot afecta mediul (prin intervenţia omului: poluări industriale, intoxicarea apei potabile, ploile acide ; prin fenomene naturale : incendii, uragane, cutremure, inundaţii), bunăstarea publicului (siguranţa alimentară, sănătatea, siguranţa locului de muncă), situaţia economiei (greve, alimente, preluări), viaţa socială (terorism, accidente, revolte), viaţa politică (prăbuşiri de guverne, conflicte internaţionale, schimbări legislative), cazul gripei porcine încadrându-se astfel în această categorie si fiind una care amenintă bunăstarea bublicului