Forme de Manipulare în Mass-Media în Situația din Chișinău

Acum, când trăim în era cunoaşterii, a fluxului continuu de informaţie, ca să ne putem apăra de manipulare, să nu fim nişte simple păpuşi controlate de cei care sunt mai sus de noi, este esenţial să ştim ce înseamnă noţiunea de manipulare.

Experţii ne spun că prin noţiunea de manipulare înţelegem acţiunea de a influenţa prin mijloace specifice opinia publică, astfel încât persoanele manipulate să aibă impresia că acţionează conform ideilor şi intereselor proprii. În realitate însă, manipulatul preia fără discernământ o părere, o argumentare, o idee, o evaluare care, de fapt, nu-i aparţine, ci i-a fost indusă prin diferite tertipuri.

S-a demonstrat că cea mai eficientă metodă de manipulare este cea care face apel la o autoritate religioasă, politică, culturală etc, deoarece numele persoanei care deţine autoritatea nu se comunică. Astfel, sunt citate diferite documente, declaraţii sau sunt oferite date ştiinţifice pentru a induce publicul în eroare. Deoarece sursa nu poate fi identificată nimeni nu poate răspunde pentru informaţia transmisă. Astfel, mesajele care încep cu formula “specialistii recomanda” sau “anumite surse ne-au comunicat” pot fi doar o banală propagandă sau o publicitate ascunsă, iar semnarea mesajului de către o autoritate nu este decât o încercare de a oferi seriozitate mai mare mesajului plasat.

Într-un sistem politic aflat în tranziţie, sondajele de opinie reprezintă,instrumente clasice şi eficiente de manipulare a opiniei publice. Presei îi sunt livrate sondaje de opinie mincinoase, realizate într-un mod favorabil celui care a plătit sondajul. Aceste sondaje, deşi nu respectă nici o regulă profesională de realizare a unui sondaj, sunt preluate de presă ca un subiect de analiză. Astfel, sondajele mincinoase sunt preluate şi comentate de jurnalişti foarte cunoscuţi ca mai apoi să fie luate drept nişte analize veridice de către cititori. Această situaţie poartă numele de efect de prestigiu al mass-mediei.

Un alt exemplu de manipulare il avem atunci cand ni se spune că majoritatea oamenilor cred lucrul respectiv. Noi nu vrem să fim mai prejos si ajungem sa sustinem opinia respectiva. In cazul de fata este vorba de forţa opiniei majoritare.

Cercetătorul în domeniul comunicării, Gerhard Maletzke, propune o definiţie cu referinţă la efectele mass – media: efectul mass – media reprezintă toate modificările la nivel individual sau social pe care le produc mass – media prin

tipul lor de mesaje. Caracteristicile efectului (uşor poate fi identificat cu termenul

„influenţă”) în acest caz, spune autorul, sunt următoarele:

a) persoana asupra căreia se exercită efectul (target);

b) natura efectului;

c) durata efectului;

d) intenţionalitatea efectului.