Jurnalismul Online in Romania

Imagine preview
(8/10 din 4 voturi)

Acest proiect trateaza Jurnalismul Online in Romania.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 11 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Mass Media

Extras din document

Jurnalismul online, sau, ca sa fim mai exacti, jurnalismul Internet presupune

producerea articolelor special pentru Web. Cu toate acestea, simplul act al publicarii

pe Internet nu poate fi numit jurnalism online. Aproape toate ziarele, agentiile de

presa, televiziunile si radiourile din România au versiuni online. Dar acest lucru nu

transforma automat continutul lor în ceea ce numim jurnalism online si nici nu le

confera semnatarilor statutul de jurnalisti online.

Jurnalismul online înseamna, de asemenea, un mod diferit de tratare a informatiei si

un mod diferit de organizare a continutului. Structura nonlineara, link-urile, elementele

care stimuleaza interactivitatea sunt câteva dintre atributele principale care disting

media online de alte tipuri de jurnalism.

De aceea, întrebarea principala pe care trebuie sa ne-o punem în legatura cu modul

de expresie prin noile tehnologii, în România, este: produc jurnalistii români în special

pentru Web?

Raspunsul la întrebare pare a fi: Nu înca. În 2002, prea putin din ceea ce apare pe

site-urile românesti de Web poate fi categorisit drept jurnalism online. Majoritatea

continutului acestor site-uri este, înca, la nivelul a ceea ce specialistii numesc

“shovelware” (shovel înseamna lopata în limba engleza). Articolele care apar într-un

format traditional sunt pur si simplu copiate în versiunea online, cu alte cuvinte

continutul unui ziar, spre exemplu, este încarcat “cu lopata” în pagina de Web.

Cu toate acestea, lucrurile se schimba. Internetul devine rapid un mediu principal

de transmitere a informatiei, iar site-urile românesti de stiri au început sa ia aminte la

avantajele oferite de acest vehicul realmente interactiv de difuzare a stirilor.

Jurnalismul online ca profesie si ca mod de difuzare a informatiilor se dezvolta

rapid, dar sigur în România. Pe masura ce popularitatea Internetului, la care acum are

acces doar cinci sau sase la suta din populatie, va creste, în anii urmatori, utilizatorii

nu vor fi doar mai numerosi, dar si mai pretentiosi vizavi de site-urile românesti de

Web. În acelasi timp, nu numai ca va creste numarul jurnalistilor online, dar acestia vor

fi învatat sa foloseasca la adevaratul potential resursele Netului pentru a oferi

informatie de calitate si elemente care sa adauge valoare acestei informatii, astfel încât

sa îi diferentieze de concurenta.

Acest capitol evalueaza stadiul jurnalismului online în România si perspectivele de

dezvoltare ale noilor tehnologii media într-o tara în care presa scrisa, televiziunea si

radioul au cunoscut o dezvoltare rapida, macar în privinta numarului institutiilor mass

media, daca nu a calitatii, de la caderea comunismului, în 1989.

2. Internetul în România

La o populatie de peste 22 de milioane de locuitori, se estimeaza ca în România

aproape doua milioane de utilizatori ai Internetului. Dintre acestia, jumatate sunt asa-

numitii utilizatori de categorie grea (“heavy users”), ceea ce înseamna ca acestia

acceseaza Internetul cel putin o data pe saptamâna. Numai aproximativ zece la suta

fac acest lucru de acasa. Majoritatea se conecteaza de la birou, de la scoala sau din

centre Internet cum ar fi Net café-urile.

Accesul prin banda larga (broadband), cablu si DSL (un sistem care asigura o

conectare la viteza mare prin linia telefonica) este de obicei prea scump pentru

românul obisnuit, ceea ce limiteaza asemenea optiuni la nivelul companiilor mari si al

organizatiilor neguvernamentale.

ANISP – Asociatia Româna a Furnizorilor de Servicii Internet, care numara 25 de

membri, adica aproximativ 90 la suta din piata ISP-urilor, a reusit sa determine

operatorul national de telefonie Romtelecom sa reduca preturile de transfer de date pe

timpul zilei, mai întâi cu 50 la suta, apoi cu 75 de procente, ceea ce înseamna, automat,

costuri diminuate de conectare pentru cei ce se conecteaza prin telefon (dial-up).

O cautare pe motorul Google pentru pagini de Web în româneste, cu sufixul .ro, a

gasit 624.000 de pagini, de la site-uri cu bancuri, la pagini de licitatie online si site-uri

de stiri.

Majoritatea institutiilor media sunt prezente pe Internet. Cu toate acestea, multe

site-uri de Web sunt slab proiectate si întretinute si nu fac uz de posibilitatile

Internetului pentru a oferi un continut interactiv si aduceri la zi frecvente. Majoritatea

continutului site-urilor de stiri este de tip “shovelware”, articolele din varianta

traditionala a publicatiei fiind pur si simplu copiate în pagina de Web. Lucrurile

evolueaza spre bine, însa, asa cum se va vedea mai târziu în acest capitol.

Cele mai mari si mai vizitate portaluri sunt Kappa.ro, Romania Online (o divizie a

furnizorului de servicii Internet PCNet), Apropo (relansat recent ca un portal de

interes general, dupa ce functionase o vreme ca o baza de date pe Internet a agentiei de

stiri Mediafax), Home.ro si Portal.ro.

Fisiere in arhiva (1):

  • Jurnalismul online in Romania.doc