Proiect Deontologie

1. Argument. Introducere

Încă de mici, oamenilor li se dezvoltă spiritul critic şi odată cu el- curiozitatea. Mânaţi de aceasta, se încearcă sportul „aruncatului cu privirea” în curtea vecinului, chiar dacă acest lucru nu este întocmai unul legal. Stilul pitoresc al românilor, ne face să avem în permanenţă ceva de declarat, în mod special când vine vorba despre etică, morală şi nu în ultimul rând despre deontologie.

Dicţionarul explicativ al limbii române defineşte acest termen ca o doctrină referitoare la normele de conduită şi la obligaţiile etice ale unei profesii. Ei bine, ceea ce doresc să demonstrez în rândurile ce vor urma, este exact ceea ce formatorii de opinie nu respectă.

Jurnaliştii au un set de reguli pe care din punct de vedere moral şi profesional nu au voie să le încalce, în mod special că primii amintiţi sunt formatori de opinie, nu degeaba mass-media este numită a IV-a putere în stat, tocmai în virtutea faptului că are puterea de a manipula şi a controla masele. Secolul XXI atrage cu sine setea oamenilor de informare într-o lume cu un trai alert.

Setea de senzaţional, notorietatea şi goana după cifrele audienţelor ridicate fac din „informatori”, persoane lipsite de simţul răspunderii sau mai mult, oameni care încalcă principii morale.

Ca în orice meserie respectabilă şi mediatorii sunt îndrumati de un cod deontologic, pentru ca munca lor să nu afecteze oamenii cărora li se adresează mesajul. La capitolul legat de conduita profesională a jurnalistului extras din Codul Deontologic al Jurnalistului elaborat de instituţiile media, la punctul 2.1.2 se precizeaza că jurnalistul este dator să respecte viaţa privată a persoanei- inclusiv aspectele care ţin de familie, domiciliu şi corespondenţă. Amestecul în viaţa privată este permis atunci când interesul public de a afla informaţia primează.

Uneori cei care îşi desfăşoară activitatea în acest domeniu, aleg să invadeze spaţiul privat al persoanelor publice punând pe primul loc interesul propriu. În mod special presa tabloidă adoptă acest gen de abordare a unor subiecte lipsite de sens şi de moralitate.

2. Scopul cercetării

Lucrarea de faţă urmăreste ilustrarea ȋncălcărilor codurilor deontologice jurnalistice ȋn ceea ce priveşte unul din scandalurile care au ţinut prima pagină a ziarelor pentru perioada ce tocmai ce a trecut, adică scandalul legat de arestarea omului de afaceri George Becali pentru că acesta a hotărât să-şi facă dreptate singur. Din acest punct de vedere pot spune că presa şi făcut datoria de a informa, dar ȋn acelaşi timp din dorinţa de a prezenta primii informaţia au ajuns ȋn pragul dezinformării. Aceste limite marcat aici vor fi urmărite pe parcursul lucrării.

3. Obiectivele cercatării

Obiectivul principal al lucrării este evidenţierea ȋncălcărilor normelor etice jurnalistice ȋn ceea ce priveşte cazul ȋn dicuţie ales. Aceste ȋncălcări ale normelor deontologice vor fi analizate atât din punctul de vedere al interesului public, cât şi din punctul de vedere al vieţii private a unei persoane publice.

4. Ipotezele lucrării

Ȋntrebările principale care se ridică cu privire la acest caz sunt parţile subiectului care fac obiectul lucrării: 1. Este de interes public modalitatea ȋn care a rezistat omul de afaceri ȋn arest? 2. De ce a trebui să fie implicată şi familia ȋn momentele de reuniune familială cu omul de afaceri?

Pe baza celor două coduri deontologice emise de Clubul român de presă şi Convenţia Organizaţiilor Media se va face analiza pe acest scandal monitorizând perioada aprilie 2009, varinte on-line ale publicaţiilor Adevărul (www.adevarul.ro) şi Evenimentul Zilei (www.evz.ro ). Referiri la acest subiect mai există şi ȋn presa de azi, pentru că scandalul nu are ȋncă o finalitate juridică cu privire la părăsirea teritoriulul ţării de către omul de afaceri, George Becali.

5. Analiza şi rezultatele cercetării

După cum am spus şi mai sus perioada de monitorizare a cazului Becali este cuprinsă ȋn două săptămâni ale lunii aprilie, atunci când finaţatorul echipei de fotbal a hotărât că poate să-şi facă dreptate cu mâna sa.

Majoritatea articolelor luate spre analiză prezintă reacţii atât ale personajului principal, George Becali susţinut de fanii săi, cât şi ale autorităţilor, care din cauza presiunilor jurnaliştilor pentru a afla mai multe despre cazul pe rol au dat declaraţii contradictorii. Perioada de monitorizare ȋncepe cu primele articole lansate pe acestă tema ȋn cadrul celor doua publicaţii on-line, după maratonul de trei zile de week-end ȋn care acest subiect a fost discutat la fiecare buletin de ştiri sau pe toate televiziunile de nişă din toate punctele de vedere.

Acest caz a intrat ȋn filiera publicului ȋn timpul sfârsitului de săptămână când lipsa de materiale care să atragă publicul este una acută. Ȋn susţinerea acestei afirmaţii pot spune că din partea televiziunilor a existat o sufocare a publicului care mai târziu s-a regăsit şi ȋn presă, dar la un nivel mai redus.