Structura Titlului în Presa de Scandal

Introducere. Argument

În domeniul mass-media ziarul continuă să deţină, într-un anumit sens, întâietatea, deoarece dintre toate mijloacele de informare în masă reacţionează mai operativ la evenimentele lumii contemporane: este accesibil unui cerc larg de cititori şi transmite informaţia într-o formă captivantă.

Mass-media s-a dezvoltat în funcţie de necesităţiile noastre, în funcţie de clasele sociale şi reuşeşte să ne asigure nevoia imensă de informare şi divertisment. Din acest punct de vedere se observă pe piaţa mediatică mai multe tipuri de ziare, care adoptă anumite subiecte, în funcţie de înclinaţia acestuia. După cum ştim, mass-media poate fi împărţită pe sectoare de interes, astfel încât avem mai multe categorii: economico-financiar, politic, social, sport, divertisment. De asemenea, în consumul general de presă scrisă se reflectă foarte mult si nivelul de cultură al cititorului, dar nu putem spune că aceste criterii nu sunt încălcate de nevoia de informare, curiozitate şi evoluţie.

Din păcate, gazetăria din România nu mai e ce a fost, iar ziarele de scandal, tabloidele, au început să le domine pe cele culturale, de informare etc. În goana după senzaţional, tabloidele mai ales au adoptat aşa-zise reţete ale succesului, care se aplică şi la titluri, multe dintre ele fiind, practic, „deformări” generate de evoluţia segmentului online.

Ierarhizarea informaţiei în pagina ziarului prin poziţionare şi grafică rămâne în continuare un indiciu foarte important pentru cititor, chiar dacă, în fapt, orientarea lui se realizează mai întâi, aparent, la întâmplare, apoi, reflex.

Reflxele lecturii se realizează printr-o serie întreagă de obişnuinţe (stereotipuri de lectură): ziarul poate fi citit zilnic, la aceeaşi oră, în interiorul ziarului cititorul îşi alege ,,locurile ştiute”, adică rubricile.

De obicei, cititorii acordă o atenţie deosebită titlului – parte integrantă a materialului ziaristic. Ei iau cunoştinţă în primul rând de formularea acestuia, deoarece faptul îi ajută nu numai să se orienteze rapid în diversitatea tematică a materialelor, ci şi să selecteze informaţia care-i interesează în mod special. Titlul articolului trebuie să prefigureze întotdeauna subiectul abordat şi să influenţeze într-un anumit mod cititorul.

Eu consider că titlul este un element de forţă în pagină, iar unul dintre motivele alegerii temei acestei lucrări este chiar sintagma ,,Titlul vinde ziarul”. Pentru mine a pune un titlu bun unui material de presă constituie o adevărată artă.

Titlul este începutul unui contract între jurnalist şi cititor. Respectarea acestui contract depinde de text, iar o eventuală discrepanţă între ce anunţă titlul şi ce oferă textul provoacă, în mod cert, dezamăgirea cititorului.

Definiţie şi importanţă

Titlul, conform DEX, desemnează ,,un cuvânt sau text pus în fruntea unei lucrări sau a unei părţi dinstincte a ei, indicând rezumativ sau sugestiv cuprinsul acesteia.”

- este folosit încă din antichitate

- devine mult mai popular în secolul XVI, odată cu apariţia tiparului

- este folosit din două motive:

- nevoia de a distinge volumele aflate în circulaţie

- intenţia de a avertiza asupra conţinutului

" Titlul aminteşte evenimente care au început înaintea numărului ziarului, şi a căror durată o depăşeşte pe aceea cotidiană. Titlul rubricii conferă ziarului o temporalitate specifică, ce o depăşeşte pe aceea zilnică."

[Maurice Mouilland, Jean-Francois Tetu, 1989; 119].