Metode Cantitative de Analiza Matematica

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Matematică
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 62 în total
Cuvinte : 19613
Mărime: 240.77KB (arhivat)
Cost: 8 puncte

Cuprins

TEMA 1. CONCEPTE DE BAZĂ UTILIZATE ÎN ANALIZA STATISTICĂ 5

TEMA 2: OBSERVAREA, SISTEMATIZAREA ŞI PREZENTAREA DATELOR STATISTICE 7

TEMA 3: INDICATORII STATISTICI 11

TEMA 4: INDICATORII DE MĂSURĂ A VARIAŢIEI ŞI ASIMETRIEI 16

4.1. Indicatori simpli ai variaţiei 16

4.2. Indicatori sintetici ai variaţiei caracterizează gradul de variaţie pe baza tuturor termenilor seriei. 16

4.3. Indicatorii asimetriei 18

TEMA 5. ANALIZA REGRESIEI 19

5.1. Analiza legăturii dintre variabile 19

5.2. Analiza regresiei 20

Regresia unifactorială liniară 21

5.3. Aprecierea calităţii funcţiei de regresie 21

TEMA 6: ANALIZA CORELAŢIEI 22

6.1. Indicatorii corelaţiei parametrice 22

6.2. Corelaţia neparametrică 24

TEMA 7. ANALIZA SERIILOR CRONOLOGICE 28

7.1. Definirea, particularităţile şi tipologia SCR 28

7.2. Indicatori de analiză a SCR 28

7.3. Modelarea statistică a SCR 31

A. Metode mecanice de determinare a trendului 32

B. Metode analitice de determinare a trendului 32

7.4. Aprecierea calităţii funcţiei de ajustare 33

TEMA 8. METODA INDICILOR 34

8.1. Definirea şi tipologia indicilor. 34

8.2. Indicii agregaţi 34

8.3. Indicii calculaţi sub formă de medie 36

8.4. Indici de preţuri în statistica macroeconomică 36

TEMA 9. ELEMENTE DE STATISTICĂ MACROECONOMICĂ 39

9.1. Definirea Sistemul Conturilor Naţionale 39

9.2. Principalii indicatori macroeconomici de rezultate 40

9.3. Metode de determinare a PIB 41

TEMA 10: ANALIZA CANTITATIVĂ A MEDIULUI AUTOHTON ŞI A CELUI INTERNAŢIONAL DE AFACERI 42

TEMA 11. INSTRUMENTE ALTERNATIVE DE APRECIERE A CONJUNCTURII LA NIVEL DE ECONOMIE/ RAMURĂ 46

TEMA 12: ANALIZA STATISTICĂ A BALANŢEI DE PLĂŢI EXTERNE 50

12.1. Sistemul conceptual al Balanţei de Plăţi Externe 50

12.2. Structura unei Balanţe de plăţi Externe 51

12.3. Analiza statistică a balanţei de plăţi externe 52

ELABORAREA PROIECTULUI DE SPECIALITATE: RAPORTUL DE ŢARĂ 58

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE 60

Extras din document

TEMA 1. CONCEPTE DE BAZĂ UTILIZATE ÎN ANALIZA STATISTICĂ

Deciziile de zi cu zi se realizează, de cele mai multe ori, pe baza unor informaţii incomplete. Managerul acţionează într-un mediu plin de incertitudini. Pentru realizarea unor decizii corecte, sunt necesare procesarea şi interpretarea unei cantităţi apreciabile de date statistice. În prezent, întreprinderile, guvernele şi o serie de instituţii specializate cheltuiesc sume apreciabile în vederea colectării de date statistice. Luarea unor decizii corecte în orice domeniu presupune întelegerea, analizarea şi interpretarea datelor statistice.

Prin obiect şi metodă, statistica face parte din rândul ştiinţelor ce studiază aspectele cantitative (numeric exprimate) ale fenomenelor şi proceselor din natură şi/sau societate. Ea s-a dezvoltat într-un proces istoric îndelungat şi s-a diferenţiat în funcţie de particularităţile domeniului studiat.

Statistica urmăreşte, în principal, studierea fenomenelor de masă – fenomene şi procese ce prezintă, în producerea lor, o serie de regularităţi, fiecare manifestare fiind definită de cealaltă în condiţii concrete de timp şi spaţiu.

Din punct de vedere al scopului urmărit - în sensul caracterizarii unei populatii sau a unei subpopulatii cu extinderea concluziilor asupra intregii populaţii – statistica cuprinde două laturi:

 statistica descriptivă - urmăreşte prezentarea informaţiilor rezultate în urma colectăii şi prelucrării datelor într-o formă cât mai expresivă, clară, concisă

 statistica inferenţială - cuprinde o serie de tehnici metode pentru inferenţa asupra populatiei generale având la bază informaţi privind un subset (eşantion) desprins din colectivitatea generală.

Concepte de bază utilizate în analiza statistică

1. Populaţia statistică (colectivitatea statistică) – totalitatea elementelor de aceeaşi natură, supuse procesului de cunoaştere, cu o serie de trăsături esenţiale comune, generate de acelaţi complex de cauze esenţiale Colectivitatea statistică specifică vieţii economico-sociale are un caracter obiectiv, concret, finit, are o clară determinare în spaţiu şi timp

2. Eşantion - o parte a populaţiei selectată pentru a reprezenta întreaga populaţie

3. Unitatea statistică – reprezintă fiecare element, manifestare sau concretizare a colectivităţii. Aceasta unitate este purtătoarea tuturor trăsăturilor comune ale colectivităţii statistice şi se înregistrează în timpul observării statistice.

Funcţie de conţinut, unităţile statistice pot fi:

 simple – reprezentate de fiecare element constituent (ex: persoana, angajatul, studentul etc.);

 complexe – cuprind una sau mai multe unităţi simple (ex: gospodăria/familia, echipa/secţia de producţie, grupa/anul de studiu etc.).

4. Frecvenţa de apariţie – poate fi absolută – ce constă în numărul de înregistrări (apariţii) ale unei variante într-o colectivitate sau relativă adică, ponderea, greutatea specifică sau cota parte a unei variante în totalul elementelor unei colectivităţi.

5. Statistica descriptivă – cuprinde metode grafice sau numerice utiliate în caracterizarea setului de date (se pot aplica atât populaţiei cît şi unui eşantion)

6. Statistica inferenţială – se referă la tehnici şi metode utilizate în estimarea caracteristicilor unei populaţii statistice, pornind de la un eşantion de date.

7. Variabila (caracteristica statistică) – trăsătura/fenomenul ce ia diferite valori (variante) pentru fiecare unitate statistică a populaţiei/eşantionului.

Variabilele statistice se pot clasifica dupa mai multe criterii

I După conţinut:

a. Variabile de timp (vechimea în muncă);

b. Variabile de spaţiu (ţara, judeţul);

c. Variabile atributive (profitul, PIB/loc).

II După modul de exprimare

a. variabile cantitative – exprimate numeric (vârsta, CA etc.);

b. variabile calitative – exprimate prin cuvinte (sexul, calificativul etc.).

III După natura variaţiei

a. variabila discretă - ia valori întregi, într-un interval dat (număr angajaţi, nr. acţiuni tranzacţionate într-o zi la bursă)

b. variabila continuă – se măsoară pe o scală continuă (ex: greutate, vârsta)

IV După modul de manifestare

a. variabila alternativă (binară) – cu doar 2 variante posibile (sexul, mediul);

b. variabila nealternativă – cu multiple variante (rata inflaţiei, venitul, profesia).

V După modul de obţinere a datelor

a. Variabile primare – obţinute în procesul de culegere a datelor (sexul)

b. Variabile derivate – rezultate prin prelucrarea datelor (rata şomajului).

8. Seria simplă de date – cuprinde datele brute înregistrate în procesul cercetării statistice. Seria de repartiţie (seria de distribuţie, seria de frecvenţe) – cuprinde datele statistice (corespunzătoare colectivităţii cercetate) grupate în funcţie de caracteristici atributive cantitative sau calitative

TEMA 2: OBSERVAREA, SISTEMATIZAREA ŞI PREZENTAREA DATELOR STATISTICE

Odată definit scopul cercetării, devine necesară culegerea datelor statistice. Obiectivul pe care persoana care prelucrează datele statistice trebuie să-l urmărească este acela de a sistematiza într-o manieră cât mai coerentă datele statistice, pentru a putea astfel evidenţia cât mai clar cele mai importante trăsături ale fenomenului studiat.

Cercetarea statistică cuprinde în sens larg, totalitatea operaţiilor de culegere a datelor, sistematizarea şi prelucrarea acestora precum şi analiza şi interpretarea datelor în vederea caracterizării cât mai complete şi coerente a fenomenului social sau economic analizat.

Observarea statistică reprezintă prima etapă a cercetării statistice şi constă în culegerea datelor necesare analizei după un plan de observare statistică riguros stabilit.

Observarea statistică poate îmbrăca mai multe forme. Astfel, ea poate fi totală (ex: recensământul, rapoarte statistice etc.) sau parţială (sondajul statistic, ancheta statistică, monografia sau observarea părţii principale).

După culegerea datelor statistice, este necesară prelucrarea şi sistematizarea acestora, pentru a putea observa tendinţa de evoluţie a fenomenului cercetat, legăturile dintre variabilele analizate etc.

Sistematizarea datelor statistice presupune parcurgerea următoarelor etape:

a) centralizarea datelor;

b) gruparea pe intervale egale sau neegale;

c) calculul indicatorilor ce caracterizează fenomenul analizat;

d) prezentarea rezultatelor analizei (sub formă de tabele, serii sau grafice).

Preview document

Metode Cantitative de Analiza Matematica - Pagina 1
Metode Cantitative de Analiza Matematica - Pagina 2
Metode Cantitative de Analiza Matematica - Pagina 3
Metode Cantitative de Analiza Matematica - Pagina 4
Metode Cantitative de Analiza Matematica - Pagina 5
Metode Cantitative de Analiza Matematica - Pagina 6
Metode Cantitative de Analiza Matematica - Pagina 7
Metode Cantitative de Analiza Matematica - Pagina 8
Metode Cantitative de Analiza Matematica - Pagina 9
Metode Cantitative de Analiza Matematica - Pagina 10
Metode Cantitative de Analiza Matematica - Pagina 11
Metode Cantitative de Analiza Matematica - Pagina 12
Metode Cantitative de Analiza Matematica - Pagina 13
Metode Cantitative de Analiza Matematica - Pagina 14
Metode Cantitative de Analiza Matematica - Pagina 15
Metode Cantitative de Analiza Matematica - Pagina 16
Metode Cantitative de Analiza Matematica - Pagina 17
Metode Cantitative de Analiza Matematica - Pagina 18
Metode Cantitative de Analiza Matematica - Pagina 19
Metode Cantitative de Analiza Matematica - Pagina 20
Metode Cantitative de Analiza Matematica - Pagina 21
Metode Cantitative de Analiza Matematica - Pagina 22
Metode Cantitative de Analiza Matematica - Pagina 23
Metode Cantitative de Analiza Matematica - Pagina 24
Metode Cantitative de Analiza Matematica - Pagina 25
Metode Cantitative de Analiza Matematica - Pagina 26
Metode Cantitative de Analiza Matematica - Pagina 27
Metode Cantitative de Analiza Matematica - Pagina 28
Metode Cantitative de Analiza Matematica - Pagina 29
Metode Cantitative de Analiza Matematica - Pagina 30
Metode Cantitative de Analiza Matematica - Pagina 31
Metode Cantitative de Analiza Matematica - Pagina 32
Metode Cantitative de Analiza Matematica - Pagina 33
Metode Cantitative de Analiza Matematica - Pagina 34
Metode Cantitative de Analiza Matematica - Pagina 35
Metode Cantitative de Analiza Matematica - Pagina 36
Metode Cantitative de Analiza Matematica - Pagina 37
Metode Cantitative de Analiza Matematica - Pagina 38
Metode Cantitative de Analiza Matematica - Pagina 39
Metode Cantitative de Analiza Matematica - Pagina 40
Metode Cantitative de Analiza Matematica - Pagina 41
Metode Cantitative de Analiza Matematica - Pagina 42
Metode Cantitative de Analiza Matematica - Pagina 43
Metode Cantitative de Analiza Matematica - Pagina 44
Metode Cantitative de Analiza Matematica - Pagina 45
Metode Cantitative de Analiza Matematica - Pagina 46
Metode Cantitative de Analiza Matematica - Pagina 47
Metode Cantitative de Analiza Matematica - Pagina 48
Metode Cantitative de Analiza Matematica - Pagina 49
Metode Cantitative de Analiza Matematica - Pagina 50
Metode Cantitative de Analiza Matematica - Pagina 51
Metode Cantitative de Analiza Matematica - Pagina 52
Metode Cantitative de Analiza Matematica - Pagina 53
Metode Cantitative de Analiza Matematica - Pagina 54
Metode Cantitative de Analiza Matematica - Pagina 55
Metode Cantitative de Analiza Matematica - Pagina 56
Metode Cantitative de Analiza Matematica - Pagina 57
Metode Cantitative de Analiza Matematica - Pagina 58
Metode Cantitative de Analiza Matematica - Pagina 59
Metode Cantitative de Analiza Matematica - Pagina 60
Metode Cantitative de Analiza Matematica - Pagina 61
Metode Cantitative de Analiza Matematica - Pagina 62

Conținut arhivă zip

  • Metode Cantitative de Analiza Matematica.doc

Alții au mai descărcat și

Plan de lecție clasa a XII a - proprietăți ale legilor de compoziție - comutativitate . asociativitate

Liceul : Grup Scolar Industrial Construtii de Masini Dacia Clasa :a XII-a E Data : 6.10.2008 Propunator : profesor Disciplina:...

Matematici Speciale

Tema de casă nr.1 1. Funcţii şi formule trigonometrice 2. Formule de derivare 3. Formule de integrare Temă de casă nr.2 1. Să se determine...

Teoria Optimizarii

TeoriaOptimizarii Curs 1 -Introducere •Acestcurs oferao introducerein teoriaoptimizarii •Se vaurmariconcizia, corectitudinea,...

Metode Numerice Cursurile 1-9

2. ERORI 2.1. INTRODUCERE Calculele numerice fie ca sunt executate manual, fie ca sunt executate pe un calculator, implica o serie de erori de...

Matematici Aplicate în Economie

INTRODUCERE Materialul de fata reprezinta o sinteza a cursului care se preda la disciplina „Matematici aplicate în economie ” în primul an de...

Progresii Aritmetice și Geometrice

1.DEFINITIA PROGRESIEI ARITMETICE Un sir de numere (A1 ,A2 ,… ,An ; n>=1) in care fiecare termen incepand cu al doilea ,se obtine din cel...

Te-ar putea interesa și

Managementul prin Obiective

INTRODUCERE Atât din punct de vedere teoretic cât şi din punct de vedere pragmatic, managementul reprezintă azi unul dintre domeniile aflate...

Optimizarea Amplasării unui Centru de Calcul

Cap. 1. Cercetare Tema proiectului “Optimizarea amplasării unui centru de calcul” are în partea de “Cercetare” drept scop identificarea metodelor...

Econometria

CE ESTE ECONOMETRIA? 1.Definiţia şi caracteristicile econometriei Termenul de econometrie are origine grecescă (aiconomie-economie,...

Previziunea pieței produselor de alimentație publică

Cunoasterea evolutiei viitoare a fenomenelor de piata este necesara atat la nivel macroeconomic, cat si la nivel microeconomic. In acest context,...

Econometrie si Previziune Economica

Lectia 1. ECONOMETRIA – RAMURA A ECONOMIEI Obiectivele lectiei - Insusirea caracteristicilor specifice econometriei - Intelegerea modelului...

Test grilă - Contabilitate

1. După nivelul la care se desfăşoară, întâlnim: a) analiză cantitativă; b) analiză microeconomică; c) analiză calitativă; d) analiză...

Statistică

Capitolul 1 INTRODUCERE ÎN STATISTICĂ CONŢINUT: 1. Apariţia şi dezvoltarea statisticii 2. Obiect şi metodă 3. Concepte de bază folosite în...

Managementul Industrial

Istoria dezvoltarii socio-economice a societatii umane evidentiaza importanta pe care o au organizatiile, indiferent de tipul lor, pentru...

Ai nevoie de altceva?