Optimizarea Activității de Planificare a Etapelor de Execuție a Unui Proiect Folosind Teoria Grafurilor - Metoda PERT

Optimizarea activităţii de planificare a etapelor de execuţie a unui proiect folosind teoria grafurilor - metoda PERT

1. Introducere

Pentru ca un proiect să se termine cu succes este necesar determinarea şi gestionarea de formă eficientă a diferitelor etape care o compun, astfel încât clientul să fie satisfacut de rezultatele.

Fiecare proiect este limitat de costuri, de timpul de realizare şi de calitatea dorită. Aceste trei obiective sunt interdependente, şi sunt incompatibile (deci îmbunătăţirea unuia dintre ele poate fi în detrimentul celorlalte două) şi ne obligă să optimizăm resursele disponibile:

- Resursele umane şi materiale

- Cost

- Timp

Pentru asta e necesară utilizarea unor metode de gestionare a proiectelor care să ne ajute la planificarea etapelor acestuia în aşa fel încât, ţinând cont de limitările impuse, rezultatul să fie total satisfăcător pentru client. La gestionarea proiectelor şi planificarea producţiei se pot utiliza diferite metode.

Una dintre cele mai utilizate metode este PERT "Program and Evaluation Review Technic", (Tehnica de Evaluare şi Control de Proiecte), care a fost utilizată pentru prima dată în Statele Unite ale Americii în 1958 în proiectul Polaris.

În referatul de faţă fac o mică introducere a părţilor component ale proiectul pentru a putea explica mult mai bine scopul şi caracteristicile metodei Pert. Un alt punct atins în referat este diagrama PERT cu cele două tipuri de reţele orietantă pe activităţi şi pe evenimente. Am introdus o mică prezentare a etapelor în realizarea metodei urmând ca apoi în studiu de caz să explic în detalii şi cu exemple aceste etape. Am considerat important menţionarea avantajelor şi dezavantajelor acestei metode.

În ceea ce priveşte studiul de caz am luat ca exemplu un proiect de construcţie a unui case. La efectuarea planificării, am ţinut cont de nevoile de muncă şi optimizare.acesteia.

2. Părţile componente ale unui proiect.

La planificarea unui proiect, pentru a putea folosi o tehnică de tip reţea, trebuie ca proiectul să fie împărţit în părţile sale componente: activităţi şi evenimente.

• Activitatea reprezintă un efort. Acesta, pentru a putea fi îndeplinit necesită resurse (umane, de timp, financiare şi de cele mai multe ori echipamente/utilaje/maşini). Exemple de astfel de activităţi pot fi: săparea unei fundaţii, proiectarea unei piese, instruirea unui angajat etc. În cadrul unui proiect activităţile trebuie îndeplinite într-o anumită ordine; unele pot fi în serie – cu alte cuvinte o activitate nu poate fi începută până când alta nu a fost terminată (de exemplu fundaţia unei construcţii nu poate fi turnată până când săpătura nu a fost executată), altele pot fi în paralel – adică se pot desfăşura în acelaşi timp (de exemplu aprovizionarea cu materiale şi zugrăvitul).

Activitatea este unitatea/elementul de bază (cea mai detaliată lucrare) din punct de vedere al managementului proiectelor. În general ea se notează cu litere (a, b, c… sau A, B C,…) sau prin două cifre despărţite printr-o linie (1-2, 2-3, 7-8,…). Componentele de bază ale unei activităţi sunt:

− descrierea/denumirea activităţii şi codul acesteia;

− durata în timp (zile, săptămâni, luni);

− resursele (umane, materiale, echipamente) implicate;

− costurile asociate.

Pentru un proiect complex, setul complet de activităţi necesare îndeplinirii acestuia va conţine o combinaţie de activităţi în serie şi paralel, formând o reţea care să poată fi reprezentată grafic.

• Evenimentul reprezintă îndeplinirea (terminarea) uneia sau mai multor activităţi, la un anumit moment de timp. Evenimentul este văzut ca o “piatră de hotar” sau punct de verificare a mersului proiectului (de exemplu terminarea unui curs, predarea unui program, sosirea pieselor de schimb etc.).

Evenimentele se notează în general cu cifre şi nu au durată în sine, ele delimitând doar activităţile (astfel, dacă o activitate este notată prin două cifre, acestea reprezintă: prima - evenimentul început al acesteia şi cea de-a doua - evenimentul sfârşit al activităţii).

Evenimentele pot fi văzute ca scopuri atinse, în timp ce activităţile reprezintă mijloacele necesare atingerii acestor scopuri.

Proiectul este conceput în cadrul tehnicilor de planificare de tip reţea ca o înşiruire/colecţie de activităţi (deci implicit şi de evenimente) desfăşurate într-o anumită perioadă de timp (cu un început şi un sfârşit definit) pentru a satisface un anumit set de obiective. De exemplu: construirea unui pod, obţinerea unei diplome de doctorat, efectuarea de reparaţii capitale la o maşină etc.

Astfel, un proiect cuprinde (fig. 1):

− evenimente unice;

− datele de începere şi terminare specificate;

− buget sau cost planificat;

− activităţi care definesc scopul lucrării

rezultate tangibile ale muncii;

− resurse alocate (bani, forţă de muncă, utilaje/echipamente etc.)

Tipul, natura şi amploarea activităţilor implicate într-un proiect diferă de la situaţie la situaţie, ceea ce conferă Managementului proiectului, spre deosebire de Managementul producţiei, un caracter nerepetitiv.